Conferences, seminars

Savanţii din Europa au cunoscut o nouă ţară

2007-05-08
imagine

După cum am comunicat în presă între 4 şi 5 mai curent la Chişinău şi-a ţinut lucrările Conferinţa Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est cu genericul „Ştiinţa globală şi politicile naţionale: rolul academiilor”, găzduită de Academia de Ştiinţe a Moldovei. Manifestarea a fost organizată de UNESCO (Biroul Regional pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa – BRESCE, Biroul UNESCO cu sediul la Moscova, Comisia Naţională a R.M. pentru UNESCO), ICSU (Consiliul Internaţional pentru Ştiinţă) şi Academia de Ştiinţe a Moldovei în colaborare cu MRDA (Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare din RM).

A onorat înaltul for ştiinţific european prin prezenţa sa dl Vladimir VORONIN, Preşedintele Republicii Moldova, care a rostit o alocuţiune, publicată pe site-ul A.S.M. şi în mass-media.

Conferinţa, vorbind metaforic, a constituit o bătaie la uşa Europei, poate chiar insistentă, pentru a ne prezenta şi cunoaşte mai bine ţara şi populaţia ei, şi nu doar conform statisticilor că este cea mai săracă de pe continent sau, potrivit altor opinii, Moldova e doar ţara vinurilor. Prin intermediul acestui for ştiinţific, care a abordat, într-adevăr, probleme de importanţă vitală pentru ştiinţa din această zonă a Europei, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi-a propus drept scop şi de a demonstra un nou model de Academie, care a devenit A.Ş.M. în rezultatul reformării ei conform Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, adoptat la 15 iulie 2004. Un alt obiectiv pe care şi l-au preconizat gazdele de la Chişinău a Conferinţei Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est e de a forma o altă imagine mai obiectivă a Republicii Moldova ca stat independent cu un important potenţial intelectual, în trecut şi economic, cu tradiţii culturale şi ştiinţifice. În cazul în care va fi valorificat, dezvoltat şi susţinut financiar acest potenţial intelectual nu numai la nivel naţional, dar şi european activitatea lui se va reflecta prin noi valenţe atît la nivel regional, cît şi internaţional. Exemple pozitive în acest sens există şi în prezent: chiar şi organizarea la Chişinău a actualului for ştiinţific e o încercare a acestor forţe intelectuale: sunt viabile, viguroase pentru o concurenţă sănătoasă la nivel internaţional? Întrebare logică, confirmată cu mulţi ani în urmă de clasicul literaturii ruse: „Ştiinţa nu poate avea naţionalitate, precum nu are naţionalitate nici tabla înmulţirii”.


Acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M., a mulţumit organizatorilor Conferinţei Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est - dlui Engelbert RUOSS, Director, Oficiul UNESCO din Veneţia; dlui Thomas ROSSWALL, Director Executiv, Consiliul Internaţional pentru Ştiinţă; dl Dendev BADARCH, Director, Oficiul UNESCO din Moscova, pentru încrederea ce i-a fost acordată Academiei de Ştiinţe a Moldovei de a fi printre iniţiatorii şi gazda acestei manifestări ştiinţifice.

Amintim că la conferinţă internaţională de la Chişinău au participat reprezentanţi a 23 de state: ai Academiilor de Ştiinţe din Albania, Armenia, Azerbaigean, Belarusi, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Georgia, Macedonia, Muntenegru, România, Rusia, Serbia şi Ucraina, precum şi ai diferitelor organizaţii internaţionale de cercetare din Bulgaria, Marea Britanie, Elveţia, Croaţia, Turcia, România, Republica Cehă, ALLEA (All European Academies). În total la acest for ştiinţific s-au înregistrat circa 50 de savanţi din străinătate şi peste 120 din ţara noastră. Lucrările lui s-au desfăşurat în cadrul a şapte sesiuni: ştiinţa şi dezvoltarea durabilă; eradicarea daunelor mediului, provocate de factorul uman şi natural; cercetarea şi educaţia, femeia şi rolul ei în ştiinţă; ştiinţa şi dezvoltarea naţională; rolul academiilor în statele din Estul şi Sud-Estul Europei; concluzii şi recomandări.

Academiile din această zonă, se menţionează în Recomandările Conferinţei Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est, joacă un rol important în elaborarea politicilor naţionale cu privire la ştiinţă şi inovare. Luînd în consideraţie tendinţele globale, procesul integraţionist în Europa, priorităţile de dezvoltare la nivel naţional şi regional, Conferinţa Internaţională cu tema „Ştiinţa globală şi politicile naţionale: rolul academiilor” a aprobat următoarele recomandări pentru instituţiile ştiinţifice din Estul şi Sud-Estul Europei:
• Dezvoltarea eficientă a politicilor în vederea sprijinului cercetării şi inovării la nivel naţional şi regional, bazate pe relaţii de parteneriat între organele de elaborare a acestor politici, comunităţile din sfera ştiinţei, inovării şi industriei;
• Definitivarea obiectivelor principale, identificarea priorităţilor comune şi, respectiv, dezvoltarea activităţilor comune şi implementarea strategiilor în vederea consolidării cooperării ştiinţifice la nivel naţional şi regional;
• Dezvoltarea şi implementarea strategiilor comune pentru a beneficia eficient de posibilităţile Politicii Europene de Vecinătate, Politicii Educaţionale (Instruire pe întreaga durată a vieţii – Life Long Learning) şi Politicii Inovaţionale (Programul Cadru privind Competitivitatea şi Inovaţiile), precum şi promovarea pe scară largă a participării comune la iniţiativele şi programele europene, inclusiv Programul European Cadru 7;
• Coordonarea la nivel naţional şi regional a activităţilor legate de instruire pe întreaga durată a vieţii (Life Long Learning) în perspectiva creării instituţiilor academice şi dezvoltării potenţialului uman, în particular, îmbunătăţirea calităţii educaţiei în ştiinţă;
• Coordonarea politicilor ştiinţifice şi inovaţionale comune la nivel regional şi multinaţional în scopul obţinerii unei sinergii ca urmare a mobilităţii, creării de grupuri comune, explorarea pieţelor regionale şi europene etc.;
• Dezvoltarea scenariilor comune pentru cercetările de perspectivă şi activităţile inovaţionale vizînd provocările ce ţin de globalizarea cercetării şi realizarea Obiectivelor Globale ale Mileniului;
• Identificarea celor mai eficiente căi de creştere a rolului Academiilor în crearea politicilor naţionale şi promovarea strategiilor comune privind susţinerea ştiinţei şi inovării la nivel naţional, şi regional;
• Eficientizarea cercetărilor la nivel naţional şi regional în domeniul ştiinţelor naturale şi sociale vizînd reducerea dezastrelor de mediu, provocate atît de natură, cît şi de om;
• Atragerea unui număr mai mare de femei în ştiinţă la nivel naţional şi regional;
• Identificarea şi dezvoltarea domeniilor prioritare de cercetare şi inovare în Estul şi Sud-Estul Europei, susţinerea unei evoluţii continue, promovarea economiilor bazate pe cunoaştere în scopul facilitării integrării în Spaţiul European de Cercetare;
• Elaborarea criteriilor de evaluare şi indicatorii statistici pentru activităţile de cercetare şi rezultatele obţinute în statele din Estul şi Sud-Estul Europei în scopul stimulării ulterioare a dezvoltării şi facilitării implementării standardelor europene;
• Crearea unui fond special pentru susţinerea C&D în statele din Estul şi Sud-Estul Europei sub auspiciile programelor UNESCO.

Participanţii la conferinţă au salutat ideea creării în cadrul A.Ş.M. a Universităţii Academice în scopul de a instrui o nouă generaţie de cercetători, capabili de a coopera în diverse domenii, de a înţelege profund tendinţele evoluţiei societăţii şi care vor contribui substanţial la crearea unei economii şi societăţi, bazate pe cunoaştere.

Consiliul Internaţional pentru Ştiinţă a propus ca Republica Moldova să devină un spaţiu de implementare şi testare a modelelor inovaţionale privind managementul cercetării şi inovării la nivel naţional.

Tatiana Rotaru, serviciul de presă al A.Ş.M.