Конференции и семинары

Seminarul ştiinţific „Chişinău – Centru ştiinţific internaţional în domeniul Chimiei Coordinative, Macrociclice şi Supramoleculare”

2011-08-04

La 4 august 2011, ora 10:00, în sala de festivităţi a Institutului de Chimie (str. Academiei, 3) va avea loc Seminarul ştiinţific „Chişinău – Centru ştiinţific internaţional în domeniul Chimiei Coordinative, Macrociclice şi Supramoleculare”, consacrat memoriei acad. Nicolae Gărbălău, doctor habilitat în chimie, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei şi tehnicii. Evenimentul marchează 80 de ani din ziua naşterii şi 60 de ani de activitate ştiinţifico-didactică şi organizatorică a renumitului savant.

Din program:
Cuvânt comemorativ: acad. Gheorghe Duca, preşedinte al AŞM

Comunicări ştiinţifice:
„Chişinău – Centru ştiinţific internaţional in domeniul Chimiei Coordinative, Macrociclice si Supramoleculare”,
prof., dr.hab. Mihail Revenco

„Ideile şi viziunile ştiinţifice ale acad. Nicolae Gărbălău sunt viabile şi azi”,
dr. hab. Ion Bulhac

Elogiu: „Savant care a devenit clasic in timpul vieţii sale”,
prof., dr. hab. Tudor Lupaşcu

Savant în domeniu chimiei compuşilor coordinativi, macrociclici şi supramoleculari, academicianul Nicolae Gărbălău a elaborat o metodă principial nouă de sinteză templată a compuşilor coordinativi, care l-a facut cunoscut în toată lumea. Lucrările acad. Nicolae Gărbălău şi ale şcolii ştiinţifice fondate de Dumnealui au contribuit substanţial la formularea legităţilor esenţiale în explicarea proceselor template, ce stau la baza asamblării compuşilor macrociclici şi supramoleculari; elaborarea şi realizarea metodelor originale de obţinere a compuşilor organici macrociclici şi predecesorilor lor, compuşilor acestora cu ionii metalelor, precum şi a carboxilaţilor polinucleari; elaborarea metodelor netriviale de obţinere a metalelor extrapure şi a compoziţiilor de stoichiometrie strictă; aplicarea la cercetarea compuşilor organici şi anorganici a studiului cu raze pentru elucidarea structurii reale a acestora cât şi a metodelor fizico-chimice moderne pentru cercetarea proprietăţilor lor; generalizarea şi aplicarea largă a spectrometriei de masă la studierea compuşilor coordinativi, stabilirea legităţilor comportării lor în stare de gaz la impactul unui fascicul de electroni sau altor particule purtătoare de energie; studiul comportării magnetice a clusterelor şi a compuşilor metalelor de tranziţie ce manifestă izomerie de spin, precum şi a compuşilor coordinativi cu stări neobişnuite de oxidare a atomului central; sintetizarea unui şir de catalizatori organici ce şi-au găsit implementare în practică la scară industrială.


Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM