Istoria stiintei in destine umane
Cititorul acestei rubrici si-ar putea aminti ca in ultimul material am mentionat faptul ca in spatiul geografic al tarii noastre, care astazi este Republica Moldova, s-au nascut doua perechi de gemeni, oameni deosebit de talentati, care s-au consacrat stiintelor reale si educatiei. Primii frati gemeni, despre care deja am publicat un articol in "Moldova Suverana", se numeste Gleb Dragan si Boris Draganov. Cea de a doua pereche despre care veti citi astazi sunt gemenii Sveatoslav si Vsevolod Moscalenco, fizicieni academicieni cu renume mondial, vesnicii pretendenti la mina Reginei, metafora care a pornit de la alta: fizica este regina tuturor stiintelor. Astfel apreciaza fratii Moscalenco domeniul lor de studiu.
Festivitatea de omagiere a fratilor gemeni Moscalenco cu prilejul aniversarii a 80-cea, desfasurata in incinta Bibliotecii Stiintifice Centrale a A.S.M., cred ca le va ramine in memoria tuturor participantilor. Doi oameni frumosi, pe care nu toti ii deosebesc, profund emotionati de evenimentul ca atare si de felul lor de a fi foarte modesti, de numerosii oaspeti sositi fiecare cu cite o pereche de buchete de flori - colegi, discipoli, rude, prieteni din tara si de peste hotare. Aceasta asistenta onorabila a fost asigurata de cea de a 4-a editie a Conferintei Stiintifice Internationale cu genericul Stiinta Materialelor si Fizica Starii Condensate, in cadrul careia a si avut loc, pe 26 septembrie 2008, manifestarea nominalizata.
Li s-au spus gemenilor frumoase si meritate cuvinte de apreciere si de la tribuna, si in cartile editate cu acest prilej, si in expozitiile de lucrari stiintifice si fotografii, inaugurate in hol: "Vesnicii pretendenti la mina Reginei", "Vsevolod Moscalenco si Sveatoslav Moscalenco - doua stele de prima marime pe bolta fizicii moldovenesti"; "Fratii Moscalenco - legenda vie a fizicii contemporane"; "Ambasadori ai fizicii moldovenesti in lume". O frumoasa sarbatoare in miez de toamna la numaratul bobocilor, in toamna vietii a doi savanti fizicieni care au rasturnat in plina forta al 80-lea veleat si continua sa munceasca cu aceeasi pasiune si ardoare tinereasca la Institutul de Fizica Aplicata al A.S.M.
S-au nascut la 26 septembrie 1928, in satul Bravicea, azi raionul Calarasi, intr-o familie de invatatori. Aici, in satul natal, fratii au absolvit scoala primara. In continuare, conform relatarii prof. univ. Aurel Marinciuc - discipol al acad. Vsevolod Moscalenco - traiectoria carierii stiintifice a fratilor gemeni fizicieni trece prin cele mai bune scoli si licee din Chisinau, Craiova (1944-1945), Orhei, din nou Chisinau (in functie de evenimentele ce se perindau in fosta Basarabie). Dupa absolvirea facultatii de fizica si matematica a Universitatii de Stat din Chisinau (diplome cu mentiune, 1951), fostii studenti fenomenali, Seva si Volea, si-au continuat drumurile paralele in viata. Vsevolod Moscalenco a activat in calitate de asistent si lector la Universitatea de Stat din Moldova (1951-1961). Cel de al doilea frate, Sveatoslav Moscalenco, a fost invitat ca asistent la Institutul Agricol din Chisinau (1951-1956).
Dar ambii erau atrasi de stiinta, de evenimentele epocale care se desfasurau in acea perioada in fizica, soldate cu descoperiri stiintifice revolutionare ce influentau cercetarea si civilizatia umana in ansamblu. Gemenii doreau sa intre in viltoarea acestor cercetari de anvergura si sa-si continue studiile la doctorantura in centrele stiintifice de performanta ale U.R.S.S., insa le era inchis accesul la ele dat fiind faptul ca tatal lor, Anatolie Moscalenco, a fost deportat de noua administratie sovietica, in 1940, in unul din gulagurile siberiene, de unde nu s-a mai intors. Dar in perioada dezghetului hrusciovist lucrurile s-au schimbat spre bine si tinerii s-au folosit de noile perspective ce s-au deschis in fata lor.
Sveatoslav Moscalenco isi lega realizarea aspiratiilor sale stiintifice de un important centru din U.R.S.S. - Institutul de Fizica al Academiei de Stiinte a Ucrainei. Aici, in 1956, a fost admis la doctorantura. Sub conducerea prof. C. Tolpigo, a sustinut teza de doctor in stiinte fizico-matematice. In continuare, un rol important in formarea talentatului cercetator au jucat academicienii L. Keldis, R. Hohlov, N. Bogoliubov, V. Ginzburg, ulterior Laureat al Premiului Nobel, A. Davidov, prof. L. Gurevici.
Pentru a vorbi in continuare de marea pasiune a lui Sveatoslav Moscalenco fata de fizica teoretica, acea pasare maiastra in zbor, gindul spre care a facut de citeva ori ocolul lumii, ne vom referi la doua mari descoperiri stiintifice din anii `50, care au influentat in mod spectaculos intreaga fizica moderna. E vorba de teoria microscopica a supraconductivitatii, elaborata de savantii americani Bardeen, Cooper si Schriffer, numita BCS (conform primelor litere ale numelor lor), independent de fizicianul sovietic N. Bogoliubov, care anterior elaborase teoria microscopica a suprafluiditatii - a doua descoperire epocala. S-a dovedit ca ambele procese au la baza acelasi fenomen de condensare Bose-Einstein. Procesul in cauza exprima o miscare colectiva coerenta a particulelor de gaz cu aceeasi energie, viteza si faza. Recurgind la un procedeu metaforic, am preciza ca miscarea data este asemanatoare cu defilarea unei unitati militare, in care toti ostasii tin cadenta. Astfel, miscarea cadentata a atomilor de heliu creeaza suprafluiditatea, iar a perechilor Cooper de electroni - supraconductivitatea. Fenomenul de condensare Bose-Einstein s-a dovedit a fi universal - are loc atit in materia condensata si nucleara, cit si in stelele neutronice. Forma respectiva a materiei in prezent este considerata drept starea a patra a materiei condensate.
Aceste mari descoperiri epocale, care au incins mintile stiintifice din lume, au marcat si destinul fizicianului Sveatoslav Moscalenco, care s-a incadrat de la bun inceput in elucidarea multiplelor fatete ale fenomenului in cauza in sistemul de cvasiparticule ale materiei solide. Un tip important de astfel de cvasiparticule in semiconductori si dielectrici il constituie excitonii - electroni si goluri unite in perechi, care si determina natura multor fenomene fizice optice si de transfer de energie. In contextul dat prima idee care i-a venit cercetatorului a fost elucidarea aspectului de legare a doi excitoni intr-o molecula, numita de el biexciton, similara cu molecula de hidrogen sau de heliu. Ultimile, reamintim, se pot condensa Bose-Einstein si genereaza suprafluiditatea.
Dar pina la condensarea Bose-Einstein a biexcitonilor (care avea sa vina mai tirziu) s-a purces la investigatii extinse a fenomenului dat in sistemul de excitoni. Intr-un sir de lucrari de valoare Sveatoslav Moscalenco, impreuna cu colegii sai, a demonstrat pentru prima oara realitatea fenomenului de condensare a excitonilor. Multe din ideile sale au fost preluate de fizicieni din strainatate, fara a mentiona la inceput pionieratul cercetarilor savantului nostru.
Abia peste 30 de ani procesele cercetate teoretic de grupul de fizicieni moldoveni vor fi studiate experimental in lumea intreaga, insotite si de aprecierile de rigoare. Astfel, in 1993, in Italia, a avut loc o Conferinta stiintifica internationala, consacrata proceselor de comportare colectiva a excitonilor de densitate inalta. La manifestare a participat si Sveatoslav Moscalenco cu grupul sau de cercetatori. Atunci, in cadrul acestor dezbateri stiintifice, a fost recunoscut unanim primatul investigatiilor savantului moldovean si apreciate meritele cercetatorilor din acest grup la dezvoltarea fizicii starii condensate. Moment placut, fie si cu o intirziere de trei decenii.
Din cele mentionate succint putem constata, ca Sveatoslav Moscalenco este considerat pe buna dreptate fondator al scolii stiintifice in domeniul fizicii proceselor excitonice, biexcitonice si fotonice-laser in semiconductori. Rezultatele fundamentale obtinute sunt expuse in peste 350 de lucrari stiintifice, publicate in tara si in strainatate, inclusiv 5 monografii. Una din ele a fost scrisa in comun cu prof. D. W. Snoke de la Universitatea din Pittsbourgh (SUA). A pregatit 21 de doctori si 5 doctori habilitati in stiinte fizico-matematice - o veritabila scoala stiintifica cu discipoli incadrati in aceste cercetari.
Virtutile fizicianului Sveatoslav Moscalenco sunt confirmate de urmatoarele grade stiintifice si didactice: doctor habilitat in stiinte fizico-matematice (1971), profesor universitar (1974). A fost ales membru corespondent (1989) si membru titular (1992) al Academiei de Stiinte a Moldovei. I s-au conferit titlurile de "Om Emerit", laureat al Premiului de Stat al R.S.S.M. si al Premiului de Stat al U.R.S.S. Este cavaler al "Ordinului Republicii", cetatean de onoare al satului natal Bravicea.
Deja activind in cadrul USM, Vsevolod Moscalenco, cel de al doilea frate geaman, a aderat la scoala stiintifica a acad. N. Bogoliubov din Moscova, somitate de talie mondiala in fizica moderna. A interactionat pe plan stiintific cu astfel de reprezentati ilustri ai ei ca profesorii universitari S. Teablikov si D. Zubarev. In 1957-1959 s-a aflat in calitate de competitor la Universitatea de Stat din Moscova, unde sub conducerea acad. N. Bogoliubov si-a facut teza de doctor in stiinte fizico-matematice. Tinarul fizician tocmai nimerise in focarul recent declansat al cercetarilor, in care fierbeau mintile la elaborarea in continuare a teoriei supraconductibilitatii pe baza abordarii conceptuale, dar schematice, BCS, si se propuneau in acest sens diferite variante si modele, discutate intens la seminarele stiintifice ale multor institute din cadrul Academiei de Stiinte a U.R.S.S. Concomitent, o activitate febrila in aceasta directie se desfasura si in alte centre stiintifice ale lumii. Astfel, au fost gasite multe solutii, percepute si explicate diferite fenomene ale starii condensate, elaborate noi conceptii, lucrari de pionierat.
O contributie valoroasa de nivel mondial in domeniul dat a adus si Vsevolod Moscalenco. In 1959, la virsta de 31 de ani, in calitate de competitor la Moscova, a generalizat teoria supraconductibilitatii pentru metale cu benzi energetice suprapuse. Astfel, teoria BCS, propusa doar pentru un sistem de electroni de acelasi tip, a fost extinsa pentru materiale cu mai multe sisteme de electroni cu caracteristici diferite, generate de structura lor electronica. Mai pe inteles aceasta ar insemna: cum de organizat cadenta mai multor grupe de soldati diferiti? Aceasta teorie este mai aproape de o serie de supraconductori reali. Dar s-a dovedit a fi foarte solicitata nu numai pentru supraconductorii la temperaturi joase, dar, mai ales, pentru supraconductorii la temperaturi inalte, care sunt descoperiti si in prezent.
Actualitatea noii directii stiintifice a sporit, in special, dupa o alta descoperire epocala in 2001, dupa 42 de ani de la lansarea teoriei supraconductivitatii sistemelor cu benzi energetice suprapuse. Atunci fusese stabilit un nou material supraconductiv la temperaturi inalte, care putea fi cumparat in orice farmacie - MgB2. Anume in acest simplu material a fost dovedit ca efectul de baza al procesului supraconductiv consta in existenta benzilor energetice suprapuse.
Si in acest domeniu se declansase o disputa stiintifica - cui apartine primatul acestei descoperiri? Comunitatea stiintifica din Occident i-a atribuit-o la trei savanti americani - Suhe, Matthias si Walker, care au formulat si ei aceasta teorie in 1959, dar mai tirziu, dupa cum apoi s-a dovedit, cu o luna si jumatate decit fizicianul moldovean. Dar acei care cunosc mai bine literatura stiintifica din domeniu le-a spus-o occidentalilor franc: "Stati baieti, nu va grabiti! Vsevolod Moscalenco si-a publicat lucrarea mai inainte, in octombrie 1959, dar voi ati prezentat lucrarea la tipar in noiembrie, cu o luna si jumatate mai tirziu. E clar ca revistele stiintifice americane aveau o circulatie mai larga in statele lumii, pe cind cele sovietice - una mai restrinsa, de aceea mai multi cititori de aceasta literatura au cunoscut mai intii lucrarile savantilor americani. Sectia de fizica statistica a Institutului de Fizica Aplicata al A.S.M., la initiativa dr.hab. Maria Palistrant, discipol al acad. Vsevolod Moscalenco, a iesit in toata presa stiintifica cu dovezile si explicatiile de rigoare, a vorbit despre cercetarile lor din trecut si din prezent si astfel primatul lansarii acestei teorii stiintifice a fost confirmat dupa savantul moldovean. Totodata, cercetatorii nostri au inteles ca e putin sa muncesti, mai este necesar si sa faci publicitate lucrarilor si rezultatelor stiintifice obtinute.
Vsevolod Moscalenco a intrat si continua sa se impuna in istoria fizicii contemporane ca fondator al scolii stiintifice in domeniul supraconductorilor cu mai multe benzi de energie si al sistemelor electronice puternic corelate. Domeniul sau de activitate stiintifica cuprinde teoria cuantica a corpului solid si a materiei condensate, in special teoria polaronilor, teoria supraconductivitatii la temperaturi joase, teoria sistemelor de spin-sticla si sticla cvadripolara. Incepand cu 1990, dezvolta teoria sistemelor electronice puternic corelate, inclusiv teoria supraconductivitatii la temperaturi inalte.
A publicat peste 200 de lucrari stiintifice, inclusiv 6 monografii. A pregatit 20 de doctori si 5 doctori habilitati in stiinte fizico-matematice. A tinut prelegeri la Universitatile din Changchun (China, 1990, 1992/1993), Salerno (Italia, 1999, 2001) si Duisburg (Germania, 2000).
Ascensiunea savantului in cercetare a fost legitimata de urmatoarele grade stiintifice si didactice: doctor habilitat in stiinte fizico-matematice (1968), profesor universitar (1971). A fost ales membru corespondent (1970) si membru titular (1976) al Academiei de Stiinte a Moldovei; distins cu titlul de "Om Emerit", cu Premiul de Stat al R.M., decorat cu Ordinul "Insigna de Onoare", "Ordinul Republicii", Medalia "D. Cantemir". Este cetatean de onoare al satului natal Bravicea.
In ultimii 18 ani Vsevolod Moscalenco se deplaseaza periodic la Institutului Unificat de Cercetari Nucleare din Dubna, regiunea Moscova, unde de mai multi ani dispune de birou propriu de lucru. In acest centru international, fondat in 1956 de 18 state-membre, inclusiv Republica Moldova, si 5 membri asociati, au fost realizate sute de descoperiri stiintifice: de exemplu, noi elemente din Sistemul periodic Mendeleev si anume nucleele supergrele. Bunaoara, al 105-lea element a fost numit Dubnium, in onoarea orasului in care a fost descoperit. De asemenea, au fost sintetizate cu ajutorul acceleratoarelor elementele cu numerele 108, 110, 112, 114, 116, 118, ceea ce confirma conceptia teoretica despre existenta insulei stabilitatii a nucleelor supergrele, prezisa cu 40 de ani in urma de savantii de aici. Institutul de la Dubna este unul din participantii cei mai activi la realizarea Acceleratorului LHC de la Geneva, o masina noua a descoperirilor, recent lansata.
Intr-o astfel de atmosfera de entuziasm, cu performante stralucite munceste acad. Vsevolod Moscalenco la 80 de ani ai sai. Isi considera viata extraordinar de interesanta, chiar magnifica, dupa cum ii place sa spuna chiar domniei sale. Ar putea sa-l invidieze, de altfel, si pe fratele sau Sveatoslav Moscalenco, multi tineri care nu-si pot gasi un rost in viata sau cauta cai usoare de afirmare.
Doi frati gemeni, doi fizicieni, doi academicieni. Stiinta le-a marcat destinul, fizica devenind pentru ei nu numai o meserie, dar si o pasiune a intregii familii: sotia acad. Sveatoslav Moscalenco, mult regretata Iulia Boiarschi, a fost si ea un excelent fizician - doctor habilitat in stiinte fizico-matematice, fondator al scolii in domeniul duritatii, elasticitatii si plasticitatii cristalelor, copiii lor - Elena Kiseliova si Eugen Moscalenco sunt si ei doctori in stiinte fizico-matematice, nepotul Anton este si el fizician; ambele fiice ale acad. Vsevolod Moscalenco - Tatiana si Veronica - sunt fizicieni, de asemenea, cu grad stiintific. Va imaginati discutiile lor din familie?
Pasarea Maiastra ba se apropie, ba se indeparteaza de visurile noastre. Ea se lasa prinsa doar de cei talentati si pasionati pina la extreme cu adevarat, idealurilor spre care aspira. In acest sens fratii Moscalenco au avut mare noroc: le-au fost recunoscute realizarile lor stralucite din fizica teoretica si se mentin in continuare pe orbita noilor tentatii si descoperiri stiintifice.
Valeriu Canter, academician,
Tatiana Rotaru, jurnalista
http://www.moldova-suverana.md/
|
