Un evreu bătrîn mucalit, cu care am activat cîndva într-o redacţie a unui ziar reitera o expresie în unele situaţii: dacă nu pui, nu ei. În societatea  contemporană aceasta ar însemna, dacă nu vei investi în educaţie, în sănătate, în ecologie, în cercetare, în tehnologii, în economie etc., etc., mari realizări nu vei avea. O vei duce de azi pe mîine ca în gospodăria naturală: cît a dat domnul în dependenţă de condiţiile climaterice, atît vei avea. Dar de la sine nu se întîmplă minuni. La fel e şi în ştiinţă. După dezmembrarea U.R.S.S., timp de un deceniu şi ceva, acest domeniu a fost finanţat doar la capitolul salarizare. În rezultat a degradat baza tehnico-ştiinţifică, a luat amploare exodul de creieri, a scăzut prestigiul profesiei de cercetător, tinerele talente s-au orientat spre alte domenii devenite între timp mai atractive.
Situaţia s-a schimbat în anul 2004, odată cu adoptarea de către Parlament a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al R.M. cu o nouă politică de stat în această sferă. O decizie semnificativă, potrivit acestui document reformator, ţine de elaborarea şi implementarea Programelor de stat, determinate de Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, conform direcţiilor strategice de dezvoltare din acest domeniu. Programele de stat, la rîndul lor, constau dintr-un complex de proiecte de cercetare din sfera ştiinţei şi inovării, repartizate oamenilor de ştiinţă în bază de concurs. Audierea rezultatelor  celor 15 Programe de stat de la 15 ianuarie curent în cadrul biroului Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (CSŞDT) al A.Ş.M.  vine să ne confirme justeţea  acestei acţiuni întreprinse de durată şi de perspectivă.
Profesorul universitar Victor Ghicavîi, coordonatorul Programului de stat Elaborarea şi implementarea noilor preparate farmaceutice în baza utilizării materiei prime locale (2007-2010), a specificat că această modalitate de finanţare a ştiinţei este cea mai reuşită în vederea implementării rezultatelor cercetărilor savanţilor. Cu atît mai mult că aceste investiţii ale statului pe parcursul a 2 ani s-au soldat în cadrul realizării proiectelor cu rezultate destul de impunătoare. Au fost studiate 4 tipuri de uleiuri (din seminţe de struguri, precum şi din seminţe de struguri cu spirulină, miez de nucă, seminţe de dovleac) cu acţiune regeneratoare, citoprotectoare, antioxidativă, antiinflamatoare şi antiaderenţială; a fost obţinut un compus antibacterian “Izohidrafural” de generaţie nouă, mai inofensiv şi cu un spectru mai larg de acţiune; au fost elaborate tehnologiile de obţinere a preparatelor BioR-plus şi Ateroliz şi documentaţia normativ-analitică respectivă; au fost înregistrate în ţară şi incluse în Nomenclatorul Medicamentelor 3 preparate entomologice: Imupurin, Imuheptin şi Adenoprosin; au fost studiate 4 serii ale cărbunelui activ Medicas-E 350, obţinute din deşeurile industriale (coajă de nucă, sîmburi de fructe, seminţe de struguri etc.) cu acţiune absorbantă etc.
Moderatorul şedinţei biroului (CSŞDT), acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a apreciat înalt şi rezultatele Programului de stat din domeniul ştiinţelor socio-umanistice Dinastia Cantemir: polifonismul preocupărilor ştiinţifico-artistice (2008-2011), condus de acad. Andrei Eşanu. Pe parcursul doar a unui an a fost elaborat şi editat un volum magistral de carte ce-a inclus ample cercetări privind obîrşia, evoluţia şi manifestarea, pe diverse planuri ale istoriei, a numeroşi reprezentanţi ai Cantemireştilor pe parcurs de peste două secole. A doua carte editată în cadrul acestui Program de stat conţine un amplu material epistolar (190 de scrisori) aparţinînd atît lui Dimitrie Cantemir, cît şi celorlalţi membri ai familiei sale, precum şi corespondenţa principelui moldovean cu fiii săi, cu înalţi demnitari de la curtea ţarului Petru cel Mare din anii 1711-1723. De asemenea, a fost întocmit un vast indice de nume. La acest spectru de lucrări mai adăugăm Site-ul Dimitrie Cantemir. Totodată, au fost stabilite principiile de organizare a Bibliotecii virtuale „Dimitrie Cantemir”, alcătuită configuraţia ei şi a tipului de informaţie necesară pentru realizarea fiecărei dintre secţiunile ei, muncă la care se adaugă textele scanate,  dactilografiate, prelucrate şi machetate în limbile latină şi română a principalelor opere ale lui Dimitrie Cantemir. Dar dacă mai amintim şi de conferinţele ştiinţifice internaţionale, organizate în Anul Cantemir la Chişinău, Bucureşti, Iaşi, Moscova, Berlin, această activitate a participanţilor la acest Program de stat impresionează cu adevărat.
Un program interesant cu durata de 4 ani (2004-2008) a fost cel condus de acad. Gheorghe Duca - Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor noi. În acest sens a fost obţinut acidul tartric din deşeurile vinicole printr-o tehnologie originală, realizată la o nouă instalaţie-pilot. Produsul dat este solicitat pe larg în farmacologie şi cosmetologie. Pentru prima oară la nivel de stat a fost aprobat Standardul moldovenesc „Concentrat antocianic din struguri” şi obţinut pe cale industrială un nou produs bogat în captori de radicali liberi din organismul uman, destinat pentru complexul farmaceutic-cosmetologic de medicină curativă. De asemenea, au fost finalizate cu succes cercetările ce ţin de obţinerea uleiului din seminţe de viţă de vie (boştina presată). Acest produs are o largă utilizare în industria alimentară, în farmacologie şi cosmetologie, la producerea vopselelor, la motoarele cu înalte turaţii. Actualmente dispunem de linii tehnologice integre de separare a seminţelor din boştină, de condiţionare a lor şi extragerea produsului preţios - uleiul cu cheltuieli minime tehnologice, de o înaltă calitate, bogat în vitamina E (tocoferol). Totodată, s-au finalizat cercetările teoretice şi aplicative ce ţin de obţinerea biogazului din deşeurile industriei vinicole.
Asigurarea competitivităţii produselor industriale în construcţia de maşini în baza inovaţiilor, Know-How, materialelor noi şi tehnologiilor avansate (2004-2008) – un alt Program de stat de mare actualitate în societatea modernă, coordonat de acad. Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice din Moldova. Cercetările ştiinţifice în cadrul lui au fost efectuate la un înalt nivel teoretic cu utilizarea metodelor, softurilor şi aparatajelor moderne de cercetare, modelare-simulare şi au un pronunţat caracter de aplicabilitate. În baza rezultatelor cercetărilor fundamentale realizate au fost elaborate şi brevetate scheme conceptuale de produse scientointensive, creată documentaţia tehnică şi fabricate următoarele prototipuri industriale: un reductor planetar precesional submersibil; 2 tipuri  de microhidrocentrale pentru conversia energiei cinetice a apei curgătoare a rîurilor; 2 tipodimensiuni de pompe de turaţie joasă pentru microhidrocentrale; 2 tipodimensiuni de generatoare electrice cu magneţi permanenţi pentru microhidrocentrale şi turbine eoliene; o altă turbină eoliană cu puterea de 10 kW. Aceste rezultate valoroase au fost expuse la Saloanele naţionale şi internaţionale de inventică şi produse noi.
Au rămas în afara acestui material şi rezultatele altor programe de stat foarte importante ce ţin de un astfel de domeniu modern al fizicii moderne şi aplicative ca Nanotehnologii, materiale noi multifuncţionale şi microsisteme electronice (2004-2008), coordonator - acad. Valeriu Canţer; Cercetări fundamentale şi elaborări de materiale pentru aplicaţii fotonice şi optoelectronice (2007-2008), coordonator – membru cor. Ion Tighineanu; Ingineria şi tehnologiile electronice în relansarea economiei (2007-2010), coordonator dr. hab. Anataolie Sidorenco. Au fost analizate şi realizările a patru programe de stat ce ţin de agricultură şi securitatea alimentară etc. Toate aceste rezultate ale savanţilor merită publicaţii aparte, ceea nu putem noi face în cadrul unei corespondenţe de ziar. Important este că graţie acestei politici de stat privind finanţarea sferei ştiinţei şi inovării prin concursul proiectelor de cercetare în cadrul programelor de stat declinul în domeniu a fost stopat. Mai mult decît atît, au fost înregistrate realizări ştiinţifice semnificative, la unele dintre care astăzi ne-am referit succint. Cît priveşte celelalte,  vom mai reveni cu alte materiale.
      

 Tatiana Rotaru