Academicianul Ion Dicusar - fondator al agrochimiei în Republica Moldova

2007-08-21

La 31 august curent (19 august pe stil vechi) se împlinesc 110 ani de la naşterea academicianului AŞM, doctor habilitat în agricultură, profesor universitar Ion Dicusar.

S-a născut în comuna Văsieni, raionul Ialoveni, într-o familie de ţărani cu 7 copii, Ion fiind al patrulea la număr. Şi-a făcut studiile iniţiale în şcoala din satul natal, continuându-le apoi ca bursier de stat la Colegiul de Vii şi Vinificaţie din Chişinău, după absolvirea căruia a fost înmatriculat la Academia Agrară (actualmente Universitatea Agrară „K.Timiriazev”) din Moscova. Încă din anii de studenţie s-a simţit atras de activitatea ştiinţifică, efectuînd investigaţii în cadrul Catedrelor de Chimie organică şi de Agrochimie, care s-au încununat cu prima sa publicaţie ştiinţifică.

După absolvirea Academiei Agrare este înmatriculat la doctorantură la Catedra de Agrochimie, unde sub conducerea ştiinţifică a academicianului D. Preanişnikov (pe atunci- şef de catedră), fondator al agrochimiei în Rusia, efectuează cercetări fundamentale în domeniul agrochimiei, fiziologiei şi biochimiei plantelor. Îmbină armonios investigaţiile experimentale de câmp cu cele efectuate în condiţii controlate de laborator. Tânărul cercetător obţine rezultate noi, necunoscute până atunci, despre nutriţia cu azot amoniacal şi nitric, stabilind reacţia plantelor la formele de azot în funcţie de compoziţia chimică a soluţiei nutritive. Pentru prima dată a descoperit procesul utilizării de către plante a azotului nitric în funcţie de conţinutul de glucoză din ele. Aceste inovaţii au fost înalt apreciate de specialiştii în domeniu, fiind incluse de către academicianul D.Preanişnikov în manualul de agrochimie şi în alte lucrări ştiinţifice. De asemenea, materialele privind rezultatele obţinute de tînărul savant au fost publicate şi peste hotare.

După susţinerea tezei de doctor în ştiinţe este stagiar la Universitatea din Miinster, Germania, unde continuă să studieze rolul formelor de azot în nutriţia plantelor. Rămânând fidel temei alese, susţine în a.1945 teza de doctor habilitat „Nutriţia plantelor cu azot şi recoltă”. În avizele sale savanţii de vază, în special, biochimiştii A.Oparin, N.Sisakean, fondatorul şcolii ştiinţifice de fiziologie a plantelor D.Sabinin ş.a. au apreciat înalt această lucrare. Evaluând teza lui I.Dicusar, acad.D.Preanişnikov a menţionat că datorită investigaţiilor autorului ei, URSS-ul continuă să menţină prioritatea în soluţionarea problemei referitoare la nutriţia plantelor cu azot. Realizările ştiinţifice obţinute de I.Dicusar nu şi-au pierdut actualitatea nici în prezent. Astfel, pe portalul ştiinţifico-informaţional şi enciclopedic «Ruskaya Civilizacija» (www.rustrana.ru) se menţionează despre înalta valoare a acestor realizări ştiinţifice. Activitatea prodigioasă a pământeanului nostru nu s-a limitat la studierea nutriţiei plantelor, fiind un savant cu interese ştiinţifice multilaterale.

În perioada anilor 1930-1945 înaintaşul nostru activează în calitate de profesor, şef-adjunct al Catedrei de agrochimie şi biochimie a Academiei Agrare„K.Timiriazev” (şef de catedră – D.Preanişkov). Concomitent, deţine postul de director adjunct pentru ştiinţă la Institutul Unional pentru Îngrăşăminte şi Agropedologie, director fiind acad.D.Preanişnikov, numele căruia îl poartă astăzi această instituţie. Din 1946 activează în calitate de profesor la Catedra de agrochimie a Universităţii de Stat „M.Lomonocov” din Moscova, iar în perioada anilor 1946-1949 - ca şef al aceleiaşi catedre.

În anul 1949 profesorul I.Dicusar este arestat nejustificat, iar peste un an - condamnat la 8 ani de închisoare „pentru propagandă antisovietică”. În 1956 a fost eliberat, şi ulterior - reabilitat complet. Ca un adevărat savant, chiar şi în condiţiile atroce ale Gulagului, continuă investigaţiile ştiinţifice atît teoretice, cît şi în condiţii de seră, pregătind pentru editare 3 monografii, soarta cărora a rămas necunoscută.

În a.1956 profesorul Ion Dicusar se reîntoarce în Republica Moldova. După chinurile suportate în lagărul de concentrare, însufleţit de meleagurile natale, desfăşoară o activitate ştiinţifică şi pedagogică intensa. Activează în calitate de şef al Secţiei de agrochimie, iar mai apoi - în funcţia de director al Institutului de Pedologie şi Agrochimie „N.Dimo”. Concomitent, pe parcursul acestor ani lucrează la Catedra de pedologie şi agrochimie a Universităţii de Stat din Moldova în calitate de profesor, contribuind la pregătirea specialiştilor în domeniul agrochimiei. În anul 1965 a fost ales membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Academicianul I.Dicusar este fondatorul agrochimiei în ţară. A pregătit peste 30 de doctori în ştiinţe, 5 dintre care ulterior au devenit doctori habilitaţi. El a pus bazele creării Serviciului Agrochimic de Stat, a elaborat un program de activitate a acestuia de lungă durată, acordându-i în permanenţă suport metodico-ştiinţific.

Profesorul I.Dicusar a fost un bun pedagog, un om de o cumsecădenie rară, binevoitor şi înţelept, posedînd o aleasă cultură a comunicării. Era foarte ataşat de studenţi, bucurîndu-se de o profundă stimă atît din partea lor, cît şi a profesorilor. Chipul lui va rămâne în amintirea discipolilor săi şi a întregii comunităţi ştiinţifice ca un strălucitor exemplu de slujire a ştiinţei.

Acad. Ion Dicusar a decedat la 28 martie 1973. Locuitorii comunei Văsieni păstrează cu profundă recunoştinţă memoria despre pământeanul lor. Una din străzi îi poartă astăzi numele, iar în Muzeul satului natal este o secţiune dedicată acestui mare savant.

Soţia sa Maria Dicusar a fost doctor în biologie. Viţa de savanţi a familiei Dicusar este perpetuată de feciorul Alexandru, doctor habilitat în chimie, membru corespondent al AŞM.

Biografia academicianului I.Dicusar şi realizările sale ştiinţifice sunt expuse mai complet în următoarele publicaţii: Corduneanu P., Nirca E., „I.G.Dicusar. Stranici jizni i tvorchestva” Chisinau, 1978; Dicusar M., revista „Kodrii”, nr.3,4, 1990; Rezultatele rapoartelor prezentate la conferinţa ştiinţifică „Problemele agrochimiei în agricultura contemporană”, consacrată celei de-a 100-a aniversări de la naşterea academicianului Ion Dicusar. Chişinău, 1997.

Secţia de Ştiinţe Agricole a AŞM
academician Simion Toma
membru corespondent al AŞM Serafim Andrieş,
profesor Grigore Stasiev