„Vox Populi - ianuarie 2010"
Anul 2009 în opinia populaţiei din Republica Moldova

Studiul sociologic „Anul 2009, în opinia populaţiei din Republica Moldova", prezintă o parte componentă de realizare a Proiectului comun: „Experienţa internaţională a asigurării procesului electoral cu informaţie sociologică", iniţiat în septembrie 2008 de Asociaţia Oficialilor Electorali din Europa şi Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, ce şi-au propus drept scop perfecţionarea metodelor şi tehnicilor de realizare a studiilor sociologice. Rezultatele generale ale acestei cercetări sociologice vor fi prezentate în cadrul conferinţei anuale a AOFE, care va fi organizată la Chişinău, în aprilie 2010, de către Comisia Electorală Centrală a Moldovei.

Cercetările de teren ale sondajului „Vox Populi - ianuarie 2010" au fost efectuate în perioada 2-10 ianuarie 2010 pe un eşantion de 1592 de respondenţi din 79 de localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (fără de regiunea transnistreană), cu o eroare maximală de +2,6%

Rezultate şi consideraţiuni generale ale studiului sociologic:
„Vox Populi - ianuarie 2010"

I. CARACTERISTICILE SOCIAL-ECONOMICE ALE MODULUI DE VIAŢĂ
• Respondenţilor li s-a propus să estimeze cum a fost pentru ei anul 2009 comparativ cu anul 2008.

Aproape o jumătate dintre cei intervievaţi (48,8%) au menţionat că anul 2009 a fost mai greu decât 2008, circa o treime (36,1%) n-a sesizat nici un fel de schimbări şi pentru doar 15 la sută anul 2009 a fost mai uşor decât cel precedent. Indicele de apreciere pozitivă a rezultatelor pe anul 2009 este în creştere la populaţia urbană şi la tineri, respectiv 18 şi 23%.

• Circa 44% din respondenţi susţin că viaţa oamenilor din localitatea lor a devenit mai proastă comparativ cu cea de acum un an, 39% consideră că ea este aproximativ la fel, iar 11% o apreciază mai bună în prezent.

• 31% dintre respondenţi nu sunt în stare să afirme dacă sunt sau nu mulţumiţi de modul lor de viaţă. Prevalează cei nesatisfăcuţi cu 52% şi doar 17% au opinat că sunt mai mult sau mai puţin mulţumiţi de condiţiile în care trăiesc. Persoanele tinere instruite, cele cu o situaţie materială decentă apreciază mai înalt propriul lor nivel de viaţă. Situaţia materială a respondenţilor influenţează deosebit de mult asupra opiniei acestora. Indicele satisfacţiei este mai mare la oraşe în comparaţie cu zonele rurale

• Mai mult de jumătate dintre respondenţi (52%) consideră că reformele din ţara noastră nu sunt eficiente şi doar 26% le apreciază pozitiv. Este destul de mare procentul celora care n-au fost în stare să dea un răspuns concret în acest sens (22%). O asemenea distribuire a răspunsurilor denotă mai degrabă o atitudine negativă faţă de direcţia în care se dezvoltă ţara.

• Respondenţilor li s-a propus, totodată, o întrebare de pronostic cu privire la caracterul modificărilor situaţiei economice a familiei lor peste un an de zile. 29% din respondenţi consideră că peste un an familia lor va trăi mai bine, 7% - mult mai bine. Doar 12% din cei chestionaţi sunt de părere că familiile o vor duce mai rău, 6% - foarte rău. Deşi aproape o jumătate din respondenţi (47%) n-au fost în stare să dea un răspuns clar la întrebarea privind modul în care se va schimba viaţa familiilor lor peste un an, totuşi în rândul celor care au răspuns cu certitudine, se observă o parte considerabilă de persoane care speră la mai bine. Speranţele spre o viaţă mai prosperă a familiilor lor în viitor sunt proprii în special bărbaţilor, persoanelor cu studii superioare, tinerilor şi, bineînţeles, celor a căror situaţie materială este bună deja astăzi.

• Mai mult de 3/4 din respondenţi (76%) se consideră deja afectaţi de criza financiară globală, 16% - încă n-au resimţit repercusiunile acesteia, iar 8 % nu şi-au format o opinie în acest sens.

• Problemele de care cel mai mult populaţia este îngrijorată vizează creşterea preţurilor la produsele alimentare şi resursele energetice (75%), precum şi şomajul (50%). Rezultatele studiului ne mărturisesc că a sporit considerabil, în comparaţie cu sondajele precedente, îngrijorarea populaţiei vizavi de eventualele boli şi epidemii (15% în martie 2009 şi 34% în ianuarie 2010). Cercetarea sociologică ne demonstrează din nou că oricare ar fi modalitatea de formulare a întrebărilor ce ţin de problemele de impacienţă ale populaţiei, mereu în prim-plan iese sărăcia, asigurarea materială insuficiente. Preţurile la mărfuri îi preocupă într-o măsură mai mare pe locuitorii de la sate decât pe cei de la oraş, precum şi pe cei cu un nivel scăzut de instruire.

• Sursa cea mai importantă de informare a populaţiei continuă să fie televiziunea - 88%, pe locul doi se situează radioul - 50%, pe locul al treilea - presa scrisă cu 38%.

În continuare, în ordinea clasării, urmează familia - 31%, prietenii şi vecinii - 29%, reţeaua Internet - 28% (la sondajul din martie 2009 acest indice era de 18% ), colegii de serviciu (16%).

• Distribuirea răspunsurilor la întrebarea privind măsurile necesare care se cer întreprinse în scopul îmbunătăţirii situaţiei din ţară, populaţia pledează univoc în favoarea dezvoltării economiei (58%) şi sporirii, în baza acesteia, a bunăstării cetăţenilor (54%), majorarea pensiilor, salariilor (32%). Alte variante de răspuns au fost menţionate mai rar. Este necesar de remarcat faptul, la fel ca şi în sondajul precedent, că rămâne a fi mic procentul celora, care au menţionat necesitatea colaborării cu organizaţiile internaţionale în sfera economiei şi finanţelor (respectiv 14% şi 11%).
• După 100 de zile de activitate a Guvernului Filat 47% dintre respondenţi consideră că actuala guvernare este în stare să schimbe lucrurile spre bine, mai puţini - 38 la sută - rămân sceptici, iar 15% nu s-au putut pronunţa în acest sens.

• Alţi indici referitor la activitatea Guvernului Filat: 38% din populaţie este mulţumită de ceea ce se realizează în domeniul politicii externe, 32% - în profilaxia răspândirii gripei (AH1N1), 31% - în educaţie, 28% - în cultură, 26% - în asistenţa medicală, 23% - în combaterea criminalităţii şi a corupţiei, 20% - în achitarea pensiilor şi a salariilor, 17% - în agricultură, 15% - în industrie, 14% - în soluţionarea conflictului transnistrean, 12% - în crearea locurilor de muncă.

II. SITUAŢIA POLITICĂ: ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢIILE SOCIALE

• Interesul faţă de politică în rândul locuitorilor din ţară continuă să fie destul de scăzut. Doar 21% din cei chestionaţi au menţionat că sunt interesaţi de politică, 11% - sunt foarte interesaţi, 19% - nu se interesează, iar alte 10% - nu sunt preocupaţi deloc de politică. 39 % dintre intervievaţi n-au dat un răspuns limpede la această întrebare. Prin urmare, numărul celora care nu se interesează de politică este cu mult mai mare decât a celor interesaţi.

• Cercetarea a semnalat din nou un nivel scăzut al încrederii populaţiei în diferite instituţii sociale şi politice. La fel, ca şi în cercetările anterioare, biserica ocupă primul loc după popularitate. În biserică au încredere, într-o măsură mai mare sau mai mică 80% din respondenţi ( respectiv 48% şi 32%). Nu au credinţă în lăcaşele sfinte doar 4% din cei chestionaţi.

• Pe locul doi la acest compartiment s-a clasat presa. Pentru prima dată mass-media a urcat atât de sus în topul încrederii populaţiei în diferite instituţii sociale şi politice. N-au îndoială în cuvântul scris 62% din cei intervievaţi (13% au încredere totală şi 49% - într-o anumită măsură). În acest sens vom specifica că nu există în ţară alte instituţii, în care ar avea încredere majoritatea populaţiei.

• Pe locul al treilea, conform nivelului de încredere, se află primăria din localitatea natală. La aceasta s-au referit 48% din respondenţi, dintre care doar 9% au încredere totală, iar ceilalţi (39%) - într-o anumită măsură.

Locurile 4-5 le împart guvernul şi armata cu câte 47% fiecare. 39% din populaţie au încredere în Parlament, 36% - în poliţie, 35% - în justiţie şi organizaţiile internaţionale cu sediul în R.M., 33% - în Preşedintele ţării.

• Mai puţin de o treime din respondenţi au încredere în instituţiile bancare (32%) şi în organizaţiile nonguvernamentale ( 30%).

• De cea mai mică încredere a populaţiei se bucură patronatele (20%), urmate de sindicate (25%) şi partidele politice (29%). Vom menţiona la acest capitol că acestea inspiră încredere doar „într-o anumită măsură", aproape nimeni nu şi-au esprimat încrederea totală în ele.

• A fost interesant de a stabili în procesul cercetării şi numele liderilor politici din ţară, cărora populaţia le acordă cea mai mare încredere. Întrebarea a fost formulată deschis. Dintre politicienii care au acumulat cel mai mare număr de voturi este Marian Lupu (18,6%), după care urmează: Vlad Filat (16,1%), Vladimir Voronin (14,4%), Dorin Chirtoacă (6,0%), Zinaida Greceanîi (3,4%), Serafim Urecheanu (2,3%), Mihai Ghimpu (1,3%). Pentru alţi politicieni au optat mai puţin de 1% din respondenţi. Cel mai frecvent răspuns la întrebarea cu privire la credibilitatea politică a fost „nu am încredere în nimeni" - 33,6 % din respondenţi. E un indice care trebuie să ne pună serios pe treabă.

• În scopul concretizării aprecierilor date de populaţie respondenţilor li s-a propus să estimeze nivelul de încredere faţă de politicienii înscrişi în lista pusă la dispoziţie. Nici unul din liderii politici însă nu se bucură de încrederea majorităţii populaţiei. Analiza acestui indice în raport cu liderii politici de cel mai înalt rang a demonstrat că şi aici se bucură de cea mai mare simpatie preşedintele Partidului Democrat Marian Lupu. În el au încredere totală sau „într-o anumită măsură" 59% din respondenţi (respectiv 29% şi 30%). Este relativ înalt şi rating-ul persoanelor de primă importanţă din ţara noastră. În prim-ministrul şi preşedintele Partidului Liberal Democrat Vlad Filat au încredere 50% (24% - totală şi 26% - „într-o anumită măsură").

În Preşedintele Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin au încredere 42% (17% - totală şi 25% - „într-o anumită măsură"). De primarul general al mun. Chişinău Dorin Chirtoacă îşi leagă speranţa 41% din populaţie (17% au încredere totală şi 24% - „într-o anumită măsură"); de Zinaida Grecianîi.- 33% (13% - totală şi 20% - „într-o anumită măsură"), de Alexandru Tănase - 26% (9% - totală şi 17% - „într-o anumită măsură"). În aceeaşi ordine de idei nominalizăm şi alte personalităţi politice: în preşedintele Partidului Alianţa „Moldova Noastră" Serafim Urechean au încredere 25% din populaţie (7% - totală şi 18% - „într-o anumită măsură"); în Mihai Ghimpu (22%), Dumitru Diacov (20%) şi Veaceslav Untilă (12%). Alţi lideri politici au fost menţionaţi de mai puţin de 5% din respondenţi.

• Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri directe pentru postul de Preşedinte al R.M., 33% din cei chestionaţi ar vota cu Marian Lupu, 16% - cu Vladimir Voronin, 15% - cu Vlad Filat. Câte 6% de voturi fiecare ar primi Zinaida Greceanîi şi Dorin Chirtoacă. Totodată, fiecare a cincia persoană intervievată n-a fost în stare să facă o alegere potrivită.
• În ţară nu există nici un partid politic care s-ar bucura de încrederea majorităţii populaţiei. De cel mai înalt rating se bucură Partidului Comuniştilor (43% din respondenţi). Indicele celorlalte partide constituie 37% pentru Partidul Liberal Democrat, 34% - Partidul Democrat, 31 % - Partidul Liberal, 23% -Partidul Alianţa „Moldova Noastră".

• Prezentarea la urne. Sondajul a demonstrat că în cazul în care alegerile s-ar desfăşura în prima duminică (ce urmează după sondaj), atunci 59% din respondenţi ar merge cu siguranţă la vot, 26% - probabil că s-ar prezenta, 5% - probabil că nu s-ar prezenta, 4% - sunt siguri că nu vor merge la vot, 6% - încă nu s-au determinat.

• Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, să răspundă într-o formă liberă la întrebarea: în ce condiţii ar dori să participe la alegerile parlamentare, în cazul în care ele s-ar desfăşura în prima duminică care urmează după sondaj.

Răspunsurile primite au fost clasificate în felul următor:
1. voi vota în orice împrejurări - 18,9%;
2. când partidele vor recăpăta încrederea cetăţenilor - 8,0%;
3. când alegerile vor fi corecte- 12,0%;
4. dacă mă voi simţi bine, dacă nu voi fi bolnav - 5,9%;
5. când se va ameliora nivelul de trai - 7,1%;
6. dacă voi fi în localitate - 2,6%;
7. când vor fi aplicate măsuri de constrângere - 0,6%;
8. dacă va fi timp favorabil - 1,0%;
9. dacă vor veni acasă la mine ca să votez - 0,6%;
10. dacă mi se va plăti - 0,6%;
11. dacă nu se va aplica ştampila în buletin - 0,2%.

Dintre pretenţiile înaintate faţă de candidaţi, majoritatea celor chestionaţi ar dori să voteze numai în cazul, în care alegerile vor fi corecte, se va ameliora nivelul de trai şi partidele vor recăpăta încrederea cetăţenilor. Foarte des aceste deziderate au fost înaintate de indecişi, adică de grupul de persoane care prezintă cel mai mare interes pentru sociologi.

• Şi o altă problemă care ar trebui să ne pună pe gânduri: dacă în duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare, o mare parte din respondenţi (18%) nu ştiu cu cine să voteze. Alte 4% nu au dat un răspuns concret. Deci, aproape fiecare a cincia persoană intervievată n-ar fi putut face o alegere întemeiată. Dintre respondenţii care împărtăşesc anumite convingeri politice, cei mai mulţi au pledat în favoarea Partidului Comuniştilor (25,3%). În continuare, conform numărului de voturi acumulate, urmează: Partidul Liberal Democrat din Moldova - 19,7%, Partidul Democrat din Moldova - 15,6%, Partidul Liberal - 9,3%, Partidul Alianţa „Moldova Noastră" - 4,5%. Celelalte partide politice au acumulat un număr sub 3%.

• Respondenţii au fost rugaţi să-şi motiveze opţiunile într-o formă liberă. 22,5% din cei chestionaţi votează un anumit partid, dat fiind faptul că împărtăşesc ideologia şi politica acestuia, îi acceptă programul; 11,3% - apreciază înalt calităţile liderului formaţiunii; 10,4% - echipa puternică a partidului; 25,5% - concreteţea activităţii partidului, realizarea aşteptărilor oamenilor, respectul faţă de popor; 5% - fidelitatea faţă de electorat; 4% - lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii.

• Conform rezultatelor studiului 29% dintre respondenţi în ultimii ani şi-au schimbat preferinţele electorale, motivele fiind următoarele: m-am dezamăgit în programe, partide şi politicieni - 12%; mi-am schimbat opiniile sub influenţa agitaţiei electorale - 8%; a scăzut nivelul de trai, s-a deteriorat calitatea vieţii - 6%; altceva - 2%.

• Doar 17% din intervievaţi apreciază pozitiv blocarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova de către Partidul Comuniştilor. Circa 2/3 (65%) o evaluează drept negativa. 5% sunt absolut indiferenţi faţă de această chestiune, iar 13% nu şi-au format o opinie în problema nominalizată.

• 58% dintre respondenţi apreciază negativ faptul că în prezent în Republica Moldova s-a ajuns la alegeri parlamentare anticipate. 41% consideră că de această situaţie se face responsabil Partidul Comuniştilor, iar 26 la sută afirmă că toate forţele implicate în procesul politic se fac vinovate de alegerile anticipate.

• În eventualitatea unui referendum privind modificarea Constituţiei 61% dintre respondenţi ar opta pentru alegerea directă a Preşedintelui ţării, 17% vor vota contra modificărilor, 6% - nu vor participa la vot. Totodată, 16% din persoanele chestionate nu au putut da un răspuns clar la această întrebare.

• Evenimentul politic nr.1 ai anului 2009 este considerat de către populaţie semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră cu România - 43,4%. În continuare urmează: provocarea pe parcursul anului a 2 alegeri parlamentare anticipate - 38,1%; numirea dlui Vlad Filat în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova - 36,3%; blocarea alegerii dlui Marian Lupu în funcţia de Preşedinte al ţării - 31,2%; formarea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) - 26,9%.

• Fiecare a doua persoană chestionată este sceptică că va primi o informaţie veridică şi deplină despre evenimentele din 7 aprilie 2009 de la Chişinău. Doar 22% consideră că vor fi informaţi corect, iar ceilalţi -28% nu sunt interesaţi de aceste evenimente sau au refuzat să răspundă la această întrebare.

• În cadrul cercetării am estimat evoluţia preferinţelor electorale ale cetăţenilor noştri care au participat la alegerile parlamentare din 29 iulie 2009. Astfel, pentru aceeaşi formaţiune vor vota iarăşi circa 64% din alegătorii PCRM, 76% - din alegătorii PLDM, 61% - din alegătorii PL, 89% - din alegătorii PDM şi 45% - din alegătorii AMN.
III. Relaţii externe

• Potrivit opiniei respondenţilor, Republica Moldova are cele mai bune relaţii cu România - 76%. Rusia şi Ucraina - 70%, Uniunea Europeană - 61%, SUA - 54%, Este necesar de menţionat faptul că în comparaţie cu studiul întreprins anterior de ASDM, aprecierea pozitivă de către cetăţenii noştri a relaţiilor dintre Republica Moldova şi ţările menţionate este în creştere şi, în special, cu România. (iulie 2009, relaţii bune şi foarte bune - 22%, ianuarie 2010 - 76%).

• În cazul în care duminica următoare respondenţii ar fi puşi în situaţia de a se pronunţa pe marginea problemei referitoare la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cea mai mare parte a respondenţilor (61%) ar vota pro, 15 % - împotrivă şi doar 5% din intervievaţi n-ar participa la vot. 19 % din respondenţi n-au fost în stare să se exprime limpede care ar fi opţiunile lor la acest referendum.

• Dacă duminica următoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la NATO, 21% din respondenţi s-ar pronunţa pozitiv în această chestiune, iar 44% - împotriva acesteia. Este mare şi numărul celora care nu sensibilizează dacă este necesar ca Moldova să adere la NATO (23%). Există, de asemenea, un grup mare de persoane care, în general, nu ştiu ce reprezintă NATO (13%).

Victor Mocanu, preşedintele Asociaţiei Sociologilor
şi Demografilor din Republica Moldova,
doctor în sociologie