La Academia de Ştiinţe a Moldovei au demarat Adunărilor anuale ale Secţiilor.
Startul a fost dat, pe data de 18 ianuarie 2010, de Secţia de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM.
La eveniment au participat preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, din partea Guvernului Republicii Moldova fiind prezenţi ministrul Mediului al Republicii Moldova, Gheorghe Şalaru şi viceministrul Mediului, Lazăr Chirică.
Adunarea a fost prezidată de acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM, academician coordonator al Secţiei, care, înainte de a trece la examinarea rapoartelor, a anunţat un moment de reculegere în memoria a doi savanţi cu renume mondial - acad. Anatol Jacotă, directorul Institutului de Genetică şi Fiziologie şi prof. univ., dr. hab. în chimie Ivan Ogurţov.
În cadrul Adunării anuale a Secţiei au fost examinate rezultatele activităţii ştiinţifice, inovaţionale şi manageriale în domeniile ştiinţelor biologice, chimice şi ecologice, obţinute pe parcursul anului 2009.
Pentru a crea o viziune obiectivă privind volumul de activitate a institutelor, acad. Teodor Furdui a făcut o trimitere la cifre, menţionând că în anul de referinţă eforturile a 547 de cercetători ştiinţifici, dintre care 282 de doctori în ştiinţe şi 72 de doctori habilitaţi, au fost axate pe realizarea obiectivelor ce includ 38 de proiecte instituţionale, 16 proiecte din cadrul programelor de stat, 13 proiecte independente, 33 de granturi internaţionale şi 5 proiecte de transfer tehnologic.
Astfel, au fost audiate rapoartele a şapte directori de institute din cadrul Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii - dr. Valentina Ciochină, Institutul de Fiziologie şi Sanocretaologie; acad. Valeriu Rudic, Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie; dr.hab. Nicolae Barbacaru, Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor; acad. Ion Toderaş, Institutul de Zoologie; dr.hab. Tudor Lupaşcu, Institutul de Chimie; acad. Tatiana Constantinov, Institutul de Ecologie şi Geografie; dr. Alexandru Teleuţă, Grădina Botanică (Institut) şi a doi conducători de Centre de cercetări ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova - prof. Aurelia Crivoi, Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Ştiinţe ale Vieţii" şi prof. Mihail Revenco, Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimia Aplicată şi Ecologică".
În rapoartele lor, vorbitorii au expus informaţii ce vizează cele mai relevante rezultate obţinute privind activitatea ştiinţifică, inovaţională, ştiinţifico-organizatorică, editorială, remarcând cazurile de succes înregistrate.
Aşadar, la capitolul realizări a fost trecută fondarea şi dezvoltarea unei noi direcţii în biomedicină si anume sanocreatologia, care, în ultimul timp, începe sa să fie recunoscută tot mai mult de către comunitatea ştiinţifică. În contextul realizării obiectivului sănătăţii populaţiei ţării, în anul curent, a fost elaborat un nou concept privind alimentaţia sanogenă, potrivit căruia alimentaţiei i se atribuie nu doar asigurarea organismului cu energie şi materiale plastice, ci crearea şi menţinerea dirijată a sănătăţii.
Un rezultat practic care îşi merită pe deplin aprecierea constă în elaborarea şi testarea clinică a unui nou preparat - „Enoxil", folosit pentru tratarea maladiilor provocate de bacterii şi fungi în medicină, precum şi în agricultură, pentru sporirea rezistenţei plantelor la diferite boli. Această realizare a fost efectuată în cadrul proiectului „Preparate noi din seminţe de struguri pentru medicină, veterinărie şi agricultură", condus de dr. hab., prof. Tudor Lupaşcu, parte componentă a Programului de Stat „Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor noi", conducător acad. Gheorghe Duca. Potrivit raportului, preparatul prezintă un vădit interes, dată fiind fabricarea acestuia din materie primă naturală, ecologică şi inofensivă. Această realizăre exemplifică elocvent cum trebuie utilizate produsele secundare provenite din prelucrarea producţiei agricole.
Au fost, de asemenea, evidenţiate cercetările fundamentale efectuate în cadrul Institutului de Zoologie, care au identificat cu titlu de noutate pentru ştiinţă o specie de colembole, iar pentru fauna ţării - 31 specii de insecte, 5 specii de fitonematode şi o specie invazivă de moluşte etc.
În rezultatul cercetărilor efectuate de colaboratorii de la Gradina Botanică, pe parcursul anului 2009, genofondul GB (Institut) a fost completat cu 237 specii şi taxoni: palnte medicinale şi aromatice, tropicale, floricole, furagere, nucifere etc.
Înalt au fost apreciate şi rapoartele prezentate de acad. Valeriu Rudic, acad. Tatiana Constantinov, dr.hab. Nicolae Barbacaru, prof. Aurelia Crivoi, prof. Mihail Revenco.
De asemenea, raportorii a reliefat problema reducerii esenţiale a finanţării, care a avut şi va avea un impact negativ asupra cercetărilor, fapt ce a condus la neexecutarea în volum deplin a unor proiecte de cercetare, la imposibilitatea procurării reagenţilor şi a utilajelor moderne în cadrul proiectelor instituţionale etc.
Preşedinţii comisiilor de expertiză a birourilor secţiilor au recomandat sa fie confirmate şi aprobate toate rapoartele prezentate în cadrul Adunării anuale a Secţiei, luîndu-se în considerare toate sugestiile şi recomandările parvenite pe parcursul audierilor.
În urma prezentării rapoartelor, preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a adus mulţumiri Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii pentru o atare abordare a problemelor ce stau în faţa ştiinţei autohtone şi pentru atitudinea responsabilă a colaboratorilor Secţiei, în pofida circumstanţelor şi dificultăţilor menţionate în rapoarte, subliniind că activitatea de cercetare este cea mai grea, dar şi cea mai necesară şi oamenii de ştiinţă, în calitate de elită a societăţii, îşi asumă această mare responsabilitate, dar şi onoare. Totodată, preşedintele AŞM a venit cu câteva sugestii, potrivit cărora principalele obiective pe care trebuie să se axeze activitatea Secţiei în anul viitor ar urma să fie, în mod prioritar: conservarea biodiversităţii, biologia moleculară şi elaborarea în regim de urgenţă, în comun cu Ministerul Mediului, a Standardelor de mediu etc.
La rândul său, ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru a mulţumit conducerii AŞM pentru invitaţie şi pentru frumoasa ocazie de a participa la acest eveniment, unde a luat act de realizările AŞM, dar şi de problemele cu care se confruntă comunitatea ştiinţifică, în general. Referindu-se la trei capitole esenţiale - cercetare, inovare şi management, din perspectiva unei colaborări funcţionale, ministrul s-a pronunţat pentru o strategie de comunicare eficientă între Ministerul şi AŞM, în vederea realizării obiectivelor strategice ale ţării. De asemenea, demnitarul a propus să se revină la conjugări didactice şi de cercetare şi la periferii, în consecinţă fiind popularizată ştiinţa.
Pe final, acad. Teodor Furdui a făcut o totalizare a Rapoartelor prezentate, menţionând că în institutele Secţiei activează cele mai de valoare cadre ştiinţifice în domeniul biologiei, fiziologiei, geneticii, chimiei şi ecologiei, care se preocupă de cele mai actuale probleme ale ţării. Domnia sa a specificat că, deşi a fost redusă esenţial finanţarea, institutele au realizat cu succes toate obiectivele trasate, activitatea fiind axată, în linii generale, pe realizarea a trei programe naţionale - asigurarea securităţii alimentare, ecologice şi sănătăţii.
De asemenea, academicianul s-a referit la atenţia deosebită care trebuie acordată proiectelor care for finaliza anul curent, solicitând responsabilitate şi în continuare pentru finalizarea cu succes a acestora şi elaborarea noilor proiecte pe anii 2011-2015, reieşind din perspectiva dezvoltării ştiinţei mondiale şi soluţionarea problemelor stringente care stau în faţa economiei ţării.

Serviciul de presă al AŞM,
Eugenia Tofan, tel.: 27-23-37