Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), acad. Gheorghe Duca, l-a desemnat pe Valeri Kavruk, doctor în istorie, în calitate de director interimar al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Dr. în istorie Valeri Kavruk, director (din 1998) al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, România, a revenit în Republica Moldova la invitaţia AŞM.

Născut la 24 septembrie 1957 în Akbalâk, Kazahstan, dr. în istorie Valeri Kavruk este licenţiat al Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie (1974-1979). Studiile de doctorat şi le-a făcut la Universitatea de Stat „Mihail Lomonosov" din Moscova, Facultatea de Istorie, catedra Arheologie (1984-1988).

Valeri Kavruk, fost profesor de istorie în oraşul Basarabeasca, cercetător ştiinţific al AŞM, lector al Facultăţii de Istorie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă" (1988-1995), iar, din 1995, director al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca. Este autor şi coautor al cinci monografii, autor al circa 60 de articole ştiinţifice privind arheologia şi patrimoniul cultural. Este căsătorit şi are trei copii, fiul mai mare - Dumitru, fiind antropolog, ziarist, doctorand al AŞM, domeniul filozofiei.

Cu ocazia desemnării sale în noua funcţie, i-am solicitat dlui Valeri Kavruk un expres-interviu:
- Domnule director, în condiţiile în care IPC al AŞM a fost supus mai multor reorganizări, iar în prezent, ca şi alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, se confruntă cu probleme de genul celor ce vizează finanţarea, reparaţia capitală a sediului, suplimentarea potenţialului uman cu cadre tinere, care ar fi priorităţile privind dezvoltarea institutului? Cu ce gânduri, proiecte veniţi?

- Prioritatea nr. 1 - salvgardarea patrimoniului cultural şi văd rolul Institutului în evidenţierea şi expertizarea acestui patrimoniu. Institutul trebuie să se implice, totodată, în elaborarea unei strategii viabile care să permită Guvernului Republicii Moldova elaborarea unui cadru legislativ privind protejarea (conservarea) patrimoniului nostru cultural. Prioritatea nr. 2 - atragerea surselor financiare şi a resurselor umane, dincolo de ceea ce poate oferi bugetul AŞM. Aceste surse există şi noi trebuie să le valorificăm. Mă refer la sectorul privat, parteneri din străinătate şi locali, care dispun de resurse umane calificate din mediul universitar şi de la muzee.

Prioritatea nr. 3 - elaborarea de către IPC a unui program multianual de salvgardare a patrimoniului cultural, astfel încât această dimensiune a culturii să devină prioritate a statului R. Moldova.
Fiecare sit arheologic, monument de arhitectură, casă ţărănească cu valoare patrimonială trebuie să aibă un dosar care include toate măsurătorile, toate expertizele ştiinţifice, astfel încât să fie incluse ulterior în lista oficială a patrimoniului care se va publica în Monitorul Oficial. În aceste condiţii, patrimoniul capătă nu numai valoare ştiinţifică, dar şi juridică, ceea ce va fi o garanţie în plus că patrimoniul naţional va fi bine administrat şi ocrotit.

- Dar cum rămâne cu cercetarea fundamentală?
- Academia de Ştiinţe a Moldovei este o instituţie, creată pentru cercetări fundamentale, dar atunci când interesul public este atât de acut, precum patrimoniul, AŞM trebuie să pună umărul la această activitate. Referitor la temele de cercetare fundamentală, IPC se va ocupa de acestea şi în continuare, stabilind anumite priorităţi. Nu este normal ca majoritatea iniţiativelor privind temele de cercetare să vină de la cercetătorii care pot avea diverse preferinţe. Din punctul meu de vedere, numărul temelor trebuie reduse, iar la acestea vor lucra colective de cercetători şi prioritate vor avea acele teme, care pe lângă interesul ştiinţific, vor avea şi componenta managerială corespunzătoare - cofinanţare şi parteneriate.

Eugenia Tofan,
Serviciul de presă al AŞM, tel. 27-23-37