Identificarea priorităţilor – un deziderat în dezvoltarea economiei naţionale

2010-01-28
 

Cercetătorii ştiinţifici din Subsecţia Ştiinţe Agricole, din cadrul Secţiei Ştiinţe ale Vieţii şi Naturii, s-au întrunit la Adunarea anuală, la care au fost examinate rezultatele activităţii ştiinţifice, inovaţionale şi manageriale pentru anul 2009.

La şedinţa anuală a fost prezentă conducerea AŞM, Guvernul fiind reprezentat de către viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, dr. hab., prof. Gheorghe Arpentin.

În cadrul întrunirii au fost audiate, examinate şi aprobate rapoartele directorilor de institute, unde au fost expuse cele mai importante şi valoroase rezultate în plan fundamental şi aplicativ, au fost evidenţiate şi formulate problemele actuale cu care se confruntă instituţiile subsecţiei, propuse măsuri de soluţionare a acestora, trasate priorităţile pentru anul 2010.

În Rapoartele sale, vorbitorii au menţionat că în anul 2009 activitatea institutelor s-a desfăşurat în condiţii de criză financiară profundă, problema de bază cu care se confruntă instituţiile ştiinţifice fiind finanţarea bugetară limitată. Reducerea esenţială a finanţării pentru procurarea echipamentului ştiinţific, înzestrarea laboratoarelor cu aparataj performant, deplasări în teritoriu, a avut un impact negativ asupra activităţii ştiinţifice şi inovaţionale.

O problemă nu mai puţin importantă semnalată de raportori a vizat antrenarea cadrelor tinere în activitatea de cercetare-inovare, modernizarea procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare, fortificarea informaţională a procesului de cercetare, utilizarea mai pe larg a relaţiilor ştiinţifice bilaterale cu Centrele de performanţă de profil de peste hotare.

Exprimându-se pe marginea rapoartelor audiate, viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Gheorghe Arpentin, s-a pronunţat pentru un echilibru între cercetarea fundamentală şi aplicabilitate, specificând că o concretizare a ideii trebuie neapărat reflectată într-un produs. Ministru a mai subliniat că cercetările trebuie orientate spre sectorul privat, acolo unde sunt bani, acolo unde este cerere.

În context, oficialul a formulat şi câteva propuneri, implementarea cărora ar răspunde exigenţelor şi solicitărilor domeniului. Acestea presupun: reorganizarea sistemului agricol de cercetări, identificarea priorităţilor, exigenţa privind rezultatele de implementare, adaptarea echipamentului şi metodologiilor de cercetare, optimizarea schemelor de finanţare a institutelor şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea capitalului uman.

Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, în luarea sa de cuvânt, a pus accentul pe competitivitate, optând pentru noi abordări, ce s-ar rezuma la raţionamentul că cercetările trebuie efectuate pentru necesităţile ţării, contribuţiei acestora la dezvoltarea sectorului real al economiei naţionale. Preşedintele AŞM a îndemnat cercetătorii să facă demersuri de participare în proiecte, menţionând crearea oportunităţilor, condiţiilor pentru valorificarea potenţialului ştiinţific. Referitor la propunerile lansate, Domnia sa susţine ca acestea să nu rămână conservate, dar să fie identificate posibilităţi de valorificare şi promovare a lor, evidenţiind în context, necesitatea participării la concursurile oferite de Programul Cadru 7 (PC7), dar şi altor fonduri internaţionale de susţinere şi promovare a ştiinţei.

Făcând o totalizare a celor expuse în cadrul Adunării anuale, acad. Teodor Furdui a menţionat consacrarea şi determinarea de care au dat dovadă cercetătorii ştiinţifici, relevanţa realizărilor structurii academice din domeniul ştiinţelor agrare, în ciuda tuturor dificultăţilor cu care s-au confruntat pe parcursul anului, subliniind, totodată, importanţa implementării celor mai valoroase rezultate în domeniile economiei naţionale.

Eugenia Tofan,
Serviciul de presă al AŞM, tel.: 27-23-37