În calitatea sa de coordonator naţional, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, a participat la sfârşitul săptămânii trecute la reuniunea Comitetului NATO Ştiinţa pentru Pace şi Securitate (SPS), care s-a desfăşurat la Bruxelles în formatul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic.

În discursul său, acad. Gheorghe Duca a optat pentru consolidarea parteneriatului dintre savanţii de la Chişinău şi NATO, pe dimensiunea cercetării, anunţând priorităţile RM pentru cooperarea de mai departe în domenii-cheie, precum: Securitatea Ecologică şi hazardurile naturale, Securitatea Energetică, Securitatea Demografică şi combaterea migraţiei ilegale.

Preşedintele AŞM a solicitat, totodată, sprijin pentru savanţii din R. Moldova în vederea realizării unor proiecte de cercetare, care vizează securitatea alimentară şi cea informaţională, medicina, dezvoltarea infrastructurii ştiinţifice.

În cadrul reuniunii, preşedintele AŞM a venit cu trei iniţiative concrete, care constituie de fapt o nouă abordare a provocărilor cu care se confruntă societatea modernă:

1. iniţierea unui concept de gestionare regională a resurselor acvatice, întrucât problema gestionării apelor transfrontaliere este una de stringentă actualitate atât în regiunile Caucaz, Asia Mijlocie, cât şi în Sud-Estul Europei. Preşedintele AŞM a propus crearea, cu sprijinul NATO, a unui Centru internaţional de monitorizare a calităţii apelor naturale. Acad. Gheorghe Duca a făcut şi un prim pas în realizarea acestei iniţiative. Având în vedere faptul că râurile Prut şi Nistru, vin în R. Moldova şi România din Ucraina, savantul moldovean a convenit cu reprezentantul Poloniei, ţară care desfăşoară un proiect NATO SPS cu Ucraina, să dezvolte un aranjament regional în domeniul apelor, la care să participe şi experţii din R. Moldova şi România.
2. lansarea unui proiect colectiv privind rezolvarea problemelor, care pun în pericol securitatea demografică din regiune şi de pe continent, or, exodul forţei de muncă sau îmbătrînirea populaţiei nu sunt doar probleme ale R. Moldova. Preşedintele AŞM a cerut asistenţă în acest sens pentru R. Moldova, atrâgând atenţia participanţilor că o ţară săracă, depopulată va fi întotdeauna un focar de instabilitate, un furnizor de boli şi migraţie ilegală pentru statele din regiune.
3. unificarea eforturilor în vederea elaborării unor modele de preîntâmpinare a pierderilor umane şi materiale în timpul producerii cutremurelor, crearea unei baze de date regionale privind riscurile seismice din zona Vrancea.

Ultima propunere a fost lansată de acad. Gheorghe Duca, după ce a prezentat participanţilor rezultatele proiectului NATO SPS “Armonizarea reducerii riscurilor seismice în zona Vrancea”, implementat de Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM, în parteneriat cu savanţii din Turcia, România şi Bulgaria. Graţie acestui proiect, a fost efectuată o microzonare seismică a mun. Chişinău şi a oraşului Russe din Bulgaria.

Reuniunea Comitetului NATO Ştiinţa pentru Pace şi Securitate a reconfirmat o dată în plus rolul ştiinţei în soluţionarea provocărilor societăţii moderne.

De notat că Punctul de Informare al Programului NATO Ştiinţa pentru Pace şi Securitate a fost creat în cadrul AŞM în anul 2008. Această cooperare permite participarea savanţilor moldoveni la mai multe proiecte internaţionale.

De exemplu, cercetătorii din cadrul Institutului de Ecologie şi Geografie, împreună cu colegii din Turcia, implementează, în perioada 2009-2012, un proiect NATO SPS privind evaluarea proceselor alunecărilor de teren în centrul R. Moldova. Iar în luna iunie 2010, Institutul de Fizică Aplicată, în parteneriat cu colegii din SUA, vor desfăşura un proiect sub formă de Institut de Studii Avansate NATO cu genericul “Inovaţii tehnologice în detectarea terorismului chimic, biologic, nuclear şi ecologic”.