Un grup de oameni de ştiinţă s-a întrunit într-o şedinţă ieri, la 28 aprilie curent, în cadrul căreia a fost abordată chestiunea vizînd pregătirea şi formularea opiniei publice cu privire la proiectul Codului educaţiei. Ca rezultat al dezbaterilor pe marginea acestui proiect de document a fost adoptată „Declaraţia oamenilor de ştiinţă privind prevederile proiectului Codului educaţiei referitor la cercetare”, pe care o dăm astăzi publicităţii.

Noi, oamenii de ştiinţă, care şi-au dedicat întreaga activitate domeniului de cercetare şi de realizările cărora, în mare parte, depinde soluţionarea problemelor majore ale ţării, salutăm iniţiativa Ministerului Educaţiei privind reformarea învăţămîntului naţional întru edificarea unei societăţi bazate pe cunoaştere. Apreciem, în mod deosebit, intenţia autorilor proiectului de a racorda sistemul naţional de învăţămînt la prevederile Declaraţiei de la Bologna, precum şi de a promova standardele şi dimensiunile moderne în educaţie.

Concomitent, ne exprimăm profunda îngrijorare vizavi de modul de administrare a ştiinţei autohtone, stipulat în proiectul Codului educaţiei, care în redacţia actuală vine în contradicţie cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în vigoare. Mecanismul de gestionare a ştiinţei şi inovării, prevăzut în Codul educaţiei, nu se bazează pe analiza obiectivă a sistemului actual, precum şi a posibilului impact asupra dezvoltării ulterioare a ştiinţei. Actualul Cod cu privire la ştiinţă şi inovare şi-a demonstrat viabilitatea, fiind apreciat de comunitatea ştiinţifică internaţională drept o formă eficientă de gestionare a cercetării-dezvoltării, inclusiv de Forul Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est, Federaţia Academiilor de Ştiinţe Europene, OCEMN şi de alte comunităţi ştiinţifice internaţionale (UNESCO, MAAN, ICSU etc.). Mai mult, modelul existent de administrare a ştiinţei şi dezvoltării tehnologice al Republicii Moldova a fost recomandat Bulgariei de către experţii Uniunii Europene.

În ansamblu, implementarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare pe parcursul a şase ani s-a soldat cu rezultate pozitive în consolidarea potenţialului ştiinţific al ţării, revitalizarea ştiinţei autohtone, crearea condiţiilor de muncă pentru cercetători şi în implementarea realizărilor ştiinţifice.

Se creează impresia că adevăratul motiv al revizuirii sistemului actual de gestionare a ştiinţei constă în reactualizarea cunoscutului principiu revoluţionar falimentar de a distruge totul pînă la temelie şi a crea „o lume nouă”.

Menţionăm că în procesul de elaborare a proiectului Codului educaţiei reprezentanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei au intervenit cu propuneri concrete de ajustare a stipulărilor din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, la actele normative similare ale României şi Franţei, propunînd o serie de completări care, însă, n-au fost luate în considerare. Ca rezultat, prevederile Codului educaţiei vin în contradicţie nu numai cu cele ale Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, dar şi cu experienţa ţărilor europene de integrare a ştiinţei prin crearea Programului Cadru 7 pentru cercetare si dezvoltare tehnologică.

Noi, cei care nu suntem indiferenţi faţă de viitorul ştiinţei, atenţionăm factorii de decizie ai Republicii Moldova că nu dispersarea comunităţii ştiinţifice în cea academică, universitară şi de ramură, ci doar consolidarea acesteia va conduce la realizări performante. În perspectiva evitării eventualelor coliziuni juridice în lanţ şi a degradării ştiinţei autohtone, insistăm asupra ajustării prevederilor Codului educaţiei la cele ale Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova. Considerăm, de asemenea, că nu sunt justificate nici prevederile din proiectul Codului educaţiei referitor la crearea unor structuri paralele celor deja existente în sfera ştiinţei şi inovării, cum ar fi Agenţia Naţională pentru Cercetare, Inovare şi Transfer Tehnologic şi Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior şi Cercetare, ambele subordonate Guvernului.

Luînd în considerare semnificaţia Codului educaţiei pentru sistemul naţional de învăţămînt şi pentru cercetare, considerăm necesar să fie prelungit termenul de examinare în scopul participării pe larg a societăţii la discuţii pe marginea acestui proiect.

Acad. Teodor FURDUI
Acad. Vasile ANESTIADE
Acad. Nicolae ANDRONATI
Membru cor. Ion TIGHINEANU
Dr. hab. Ion GUCEAC
Dr. hab. Mariana ŞLAPAC
Acad. Mihail DOLGAN
Acad. Boris GAINA
Acad. Vasile MICU
Acad. Andrei ANDRIEŞ
Acad. Boris MELNIC
Membru cor. Constantin GAINDRIC
Acad. Mircea BOLOGA
Acad. Victor LĂCUSTA
Membru cor. Constantin TURTĂ
Membru cor. Ion GERU
Acad. Andrei URSU
Acad. Gheorghe ŢÎBÎRNĂ
Dr. Victor ŢVIRCUN
Dr. Victor BALMUŞ