publicat in Atitudini pe 19 Mai 2010, 09:48
Recent, Ministerul Educaţiei a propus spre dezbatere publică proiectul noului Cod al Educaţiei - un document vital pentru viitorul sistemului de educaţie şi al ştiinţei din RM. Printre primii care au reacţionat la acest subiect au fost savanţii de la Academia de Ştiinţe. Astăzi, publicăm prima parte a articolului semnat de dr. hab. în filologie Vasile Bahnaru, invitându-i, totodată, şi pe alţi experţi din domeniu să se expună asupra acestei probleme extrem de actuale. (Redacţia TIMPUL)
Vasile Bahnaru,
dr. hab. în filologie
Toate intenţiile egoiste şi meschine sunt ambalate, de regulă, în termenii cei mai seducători, mai atractivi, urmărindu-se doar ademenirea masei de consumatori - tot aşa cum căile ce duc spre Infern sunt pavate excelent, anticamera acestuia având aspectul unui punct de agitaţie comunistă (să ne amintim de povestea Ivan Turbincă a lui Ion Creangă, în care Infernul este prezentat ca fiind Paradisul celor păcătoşi). În acest context, intenţionez să prezint unele marginalii la proiectul Codului Educaţiei al Republicii Moldova, care urmăreşte să înglobeze principiile conceptuale ale educaţiei şi învăţământului de diferite niveluri şi să stipuleze mecanismele de funcţionare a acestora, în vederea asigurării unui cadru juridic adecvat modernizării şi dezvoltării în continuare a sistemului de educaţie din RM.
Toate bune şi mai bune în preambulul acestui proiect de lege (ca şi în anticamera Infernului)! Mai mult, se declară cu emfază că proiectul respectiv „e elaborat atât în lumina unor documente şi prevederi ce reglementează activitatea organismelor şi instituţiilor corespunzătoare din domeniul de referinţă pe plan european (şi mondial), cât şi în baza analizei experienţei acumulate în ultimele decenii în republică” şi „tinde astfel spre armonizarea sistemului educaţional din RM cu cele similare din ţările cu experienţă bogată în domeniu, racordându-l, înainte de toate, la prevederile Convenţiei de la Bologna”. Dar una e să declari şi cu totul altceva să realizezi, întrucât, la o analiză a intenţiilor adevărate, de profunzime ale autorilor acestui proiect, constatăm cu stupoare că el nu numai că nu se bazează pe legile similare sau adiacente din RM, dar chiar le anulează sau le subminează. Astfel, citind cu atenţie textul proiectului, ajungi, volens-nolens, la concluzia că autorii lui fie că nu sunt informaţi despre existenţa Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15.07.2004 publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 125-129/663 din 30.07.2004, fie că îl ignoră în mod intenţionat.
Dacă este adevărată ultima ipoteză, prevederile Codului şi perspectivele funcţionării lui vor avea un impact dezastruos nu numai asupra sistemului instructiv-educativ, ci şi asupra activităţii de cercetare-inovare. În principiu, proiectul Codului Educaţiei rezervă toate atribuţiile de cercetare Ministerului Educaţiei, ca şi cum ministerul în cauză ar fi soluţionat toate problemele educaţiei şi nu-i rămâne decât să se mai joace puţin de-a ştiinţa, făcând abstracţie totală de existenţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), a sistemului de formare a specialiştilor de înaltă calificare prin doctorat şi post-doctorat etc. Se creează impresia că în RM nu există nimic ce ar ţine de ştiinţă şi se cere ca totul să fie edificat pe loc viran de „marii templieri” ai Codului Educaţiei. Este inexistent pentru „iluştrii” constructori ai palatelor de nisip şi Consiliul Naţional pentru Atestare şi Acreditare (CNAA), care urmează a fi înlocuit de o fantomatică „Agenţie Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi Cercetare, structură autonomă, instituită prin hotărâre de Guvern”. De altfel, lipsa de consecvenţă şi de atenţie le-a jucat festa şi de această dată „edililor” cercetării autohtone, numind, în altă parte, această instituţie „Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii în Învăţământul Superior şi Cercetare”. Mai mult decât atât, şi de această dată intenţiile adevărate ale autorilor proiectului sunt evidente, întrucât această virtuală Agenţie va activa „în baza unui Regulament, coordonat cu Ministerul Educaţiei şi aprobat de Guvern”, în timp ce Academia, ca principal agent ştiinţific din RM, nici nu e amintită în calitate de coordonator al respectivului Regulament.
Cu alte cuvinte, prin acest proiect se încearcă lichidarea AŞM, fragmentarea şi scindarea comunităţii ştiinţifice constituite deja în RM, astfel încât „funcţiile de promovare a politicilor de cercetare, inovare şi transfer tehnologic la nivel naţional, de management general al cercetării” să poată fi „exercitate de Agenţia Naţională pentru Cercetare, Inovare şi Transfer Tehnologic, instituită prin hotărâre de Guvern”. Aceasta fiind o altă instituţie fantomatică, „gândită” pentru rolul de buldozer care să treacă peste două structuri existente şi eficiente ale AŞM: Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică - organul executiv al comunităţii ştiinţifice - şi Agenţia de Inovare şi Transfer Tehnologic, ce are creată deja o infrastructură inovaţională modernă, performanţă pentru care ne invidiază mai multe state chiar şi din UE. Şi dacă undeva lucrurile merg bine în plan naţional, atunci acestea trebuie distruse, nu?, pentru a satisface interesele oculte ale unui grup de businessmeni din sistemul de învăţământ superior...
Cititorii trebuie să înţeleagă că avem de-a face cu un derapaj anticonstituţional fără precedent, cu un plan subversiv de subordonare politică (de tip sovietic, déjà vu!) a savanţilor, menit să anihileze sistemul actual autonom al AŞM, bazat pe principiul democratic al reprezentativităţii comunităţii ştiinţifice de pe întreg teritoriul RM. Adoptarea unui asemenea Cod-diversiune ar însemna de fapt aruncarea RM cu zeci de ani înapoi, în prăpastia experimentelor nefaste şi fără de sfârşit, ignorându-se astfel rezultatele benefice şi de mare perspectivă obţinute între timp. Constatăm cu profundă îngrijorare că ni se impun schimbări de dragul schimbărilor. Dar orice schimbare, ca şi cea a domnilor, e bucuria nebunilor..., vorba cronicarului.
(Continuare în numărul de mâine)
www.timpul.md
Partea a doua a articolului publicată în ediţia TIMPUL de joi, 20 mai 2010
http://www.timpul.md/articol/proiectul-codului-educatiei---o-legalizare-a-coruptiei-in-procesul-de-acordare-a-titlurilor-stiintifice-10954.html
Dincolo de aceste „camuflaje”, care subminează grav legislaţia în vigoare, ţin să denunţ încă un punct, eufemistic vorbind, „vulnerabil”, care pentru autorii din umbră ai proiectului constituie, bineînţeles, punctul forte, în jurul căruia se şi dau toate bătăliile. Aşadar, adevăratul scop al proiectului Codului Educaţiei se ascunde în modul de acordare a titlurilor/gradelor ştiinţifice. Avem şi aici de-a face cu o bizarerie. În art. 26 (6) se arată că Ministerul Educaţiei eliberează diploma de doctorat şi diploma de doctor habilitat, iar în art. 87 - că: „diploma de doctor în ştiinţe se eliberează de instituţia în care doctorandul a efectuat studiile superioare de doctorat”. Cine totuşi eliberează diploma de doctor, domnilor autori?!
Articolul 88. Studiile postdoctorale (6) din Codul Educaţiei stipulează că „organizarea studiilor de postdoctorat şi a procedurilor de obţinere a titlului ştiinţific de doctor habilitat se reglementează prin Regulamentul Ministerului Educaţiei”. Autorii proiectului şi de această dată se fac a nu şti de existenţa AŞM şi a CNAA, care dispun, prin legislaţia în vigoare, de aceste drepturi. Incontestabil, este vorba de o diversiune mascată şi preconizată pentru a distruge instituţiile NAŢIONALE existente, abilitate cu aceste competenţe, în vederea instaurării unei dictaturi a haosului şi a arbitrarului, în care orice instituţie de învăţământ superior va fi în drept să elibereze pe bandă rulantă diplome de doctor şi de doctor habilitat, deschizând larg porţile corupţiei, incompetenţei şi traficului profitabil cu diplome false. Vorba poetului, „e vechi păcatul”, întrucât guvernele unor state europene nu recunosc diplomele de studii superioare şi cele de doctor în ştiinţe, susţinute în cadrul unor universităţi din R. Moldova. Cauza e una singură: caracterul lor fals, acestea fiind obţinute contra mită (puneţi tag-urile „fabrica diplome false Moldova” pe motorul de căutare Google şi veţi înţelege al cui e interesul antinaţional!). Reţinem, deci, că atunci când vine vorba de acordarea titlurilor/gradelor ştiinţifice, lobby-ştii proiectului nu urmăresc altceva decât să legalizeze infracţiunea corupţiei şi căpătuirea personală. Asta-i adevărata miză, domnilor guvernanţi, nu „modernizarea şi europenizarea” sistemului actual de învăţământ!!! Anume din aceste motive, AŞM trage clopotele şi avertizează asupra pericolului ce planează deasupra R. Moldova: discreditarea şi degradarea ştiinţei, invazia diplomelor false made in Moldova în spaţiul UE, şifonarea gravă a imaginii externe a R. Moldova şi mutilarea viitorului pentru zeci de tineri, inclusiv cercetători, care doresc să-şi continue studiile peste hotare. Fără ocolişuri fiind spus, ne va merge vestea ca de popă tuns, la fel ca şi în cazul proxenetismului şi traficului de organe. Cine dintre componentele AIE este gata să-şi asume aceste consecinţe dezastruoase pentru viitorul european al R. Moldova?!
Am putea insista asupra mai multor inadvertenţe atestate în textul acestui proiect, dar ne vom limita la cele prezentate mai sus. În continuare, vom atrage atenţia autorilor asupra unor grave erori de exprimare, de ortografie şi de lipsă de logică elementară. Când vine vorba de exprimarea corectă, am putea sugera autorilor să includă în articolul 13 (4) studierea obligatorie a limbii române şi în instituţiile de învăţământ superior, inclusiv sau mai ales, pentru cei care studiază în altă limbă decât cea română. De altfel, i-aş ruga pe autorii proeuropeni să spună publicului larg pentru cine va pregăti R. Moldova absolvenţii de universităţi, care vor studia, conform proiectului, în altă limbă decât cea oficială a statului...
Enumerăm mai jos o serie de erori de exprimare, de ortografie şi de logică: asigurarea calităţii (Articolul 6. Principii fundamentale) în loc de asigurarea calităţii educaţiei; psihopedagog reabilitar (Titlul I. Dispoziţii generale. Capitolul. Domeniul de reglementare Articolul 3. Noţiuni de bază) în loc de psihopedagog pentru recuperare; acte reglatorii în loc de acte reglatoare; coordonat cu în loc de avizat de, aprobat de; auditoriu în loc de sală de curs, aulă; clădiri de stat sau municipale arendate (Articolul 157) în loc de clădiri de stat sau municipale date în locaţie; în corespundere în loc de în conformitate, conform; socio-economic (Articolul 3) în loc de socioeconomic, socio-profesional (Articolul 41) în loc de socioprofesional; socio-cultural (Articolul 45) în loc de sociocultural; cardio-vascular (Articolul 37) în loc de cardiovascular; inclusiv şi în loc de inclusiv; pregătirea copiilor către şcoală (Articolul 33) în loc de pregătirea copiilor de şcoală; Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi Cercetare în loc de Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi în Cercetare; Funcţia de informare, recunoaştere şi echivalare a studiilor în loc de Funcţia de informare, recunoaştere şi nostrificare a studiilor; diplomă de studii superioare de doctorat în loc de diplomă de doctorat, an de studii în loc de an şcolar/universitar, director adjunct în probleme de gospodărie în loc de director administrativ etc. Autorii proiectului demonstrează, totodată, inconsecvenţă în procesul de utilizare alternativă a formelor sunt şi sînt, fără a adera la o poziţie sau alta.
Am constatat şi alte erori de limbă şi de stil, ceea ce ne face să credem că proiectul în cauză necesită nu numai o serioasă revizuire a concepţiei, ci şi o atentă şi competentă redactare sub raportul corectitudinii limbii, respectând astfel şi principiul de drept, conform căruia textul unei legi trebuie să fie clar, exact şi să nu lase loc de interpretare.
În concluzie, propunem retragerea din discuţia publică a proiectului Codului educaţiei ca fiind unul incoerent şi contrar exigenţelor, priorităţilor UE, elaborarea conform legislaţiei în vigoare a unei Concepţii a Codului Educaţiei, asupra căreia să se pună de acord toate părţile interesate şi competente, inclusiv AŞM, apoi, elaborarea în comun a unui proiect de Cod al Educaţiei raţional, bazat pe valori cu adevărat europene, dar şi pe buna-credinţă, care să fie supus ulterior unei expertize a UE şi SUA, la fel precum s-a procedat înainte de adoptarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare (2004).
|
