Cu certitudine, viitorul prosper al Republicii Moldova este condiţionat de capacitatea noastră de a reforma învăţământul naţional, astfel încât acesta să asigure reproducerea potenţialului uman performant, instruit, destinat edificării în ţara noastră a unei societăţi bazate pe cunoaştere, capabilă să facă faţă concurenţei acerbe pe arena internaţională şi să înfrunte astfel noile provocări ale mileniului.

Cu regret, proiectul Codului educaţiei demonstrează (pentru a câta oară!) lipsa culturii legistice, incapacitatea autorilor de a elabora un proiect de act legislativ coerent. Or, potrivit Legii privind actele legislative nr. 780 din 27.12.2001, “Actul legislativ trebuie să corespundă dispoziţiilor constituţionale şi să fie în concordanţă cu cadrul juridic existent, cu sistemul de codificare şi unificare a legislaţiei”, iar „La elaborarea, adoptarea şi aplicarea actului legislativ se respectă principiile: a) oportunităţii, coerenţei, consecvenţei şi echilibrului între reglementările concurente; b) consecutivităţii, stabilităţii şi predictibilităţii normelor juridice; c) transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii”.

În context, vom sublinia faptul că în procesul de elaborare a proiectului Codului educaţiei n-a fost asigurată participarea largă a părţilor competente şi interesate. În ceea ce ne priveşte, reprezentanţii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (AŞM) au intervenit cu propuneri de ajustare la actele normative similare din România şi Franţa, la rigorile tehnicii legislative, au propus o serie de completări, dar acestea, în mod inexplicabil, nu au fost luate în considerare. Mai mult decât atât, subsemnatul, ca membru al grupului de lucru nr.1 (Titlurile 1, 2, 7, 9, 15), nu a fost invitat să participe la procesul de sintetizare a compartimentelor elaborate de grupurile de lucru, cu toate că această participare a reprezentantului AŞM era una mai mult decât firească.

Având posibilitatea reală de a fi acceptată în spaţiul european de cercetare, conştientizând valorile incontestabile ale Procesului de la Bologna, comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova, în persoana Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, a insistat şi continuă să insiste asupra iminenţei promovării societăţii bazate pe cunoaştere, includerii unor dispoziţii principiale care ar asigura funcţionarea eficientă a sferei ştiinţei şi inovării în Republica Moldova şi a modelului de administrare a acestei sfere, chiar dacă după adoptarea Codului educaţiei va fi necesară operarea unor modificări şi completări ale Codului cu privire la ştiinţă şi inovare adoptat în 2004. Totul trebuie făcut însă logic, competent, cu eforturi conjugate, cumpătat şi cu viziune largă din perspectiva aderării statului nostru la UE.

Considerăm că, în această etapă istorică, un Cod al educaţiei are misiunea de a întări ideea autonomiei comunităţii ştiinţifice, de a integra ştiinţa şi învăţământul prin promovarea învăţământului în instituţiile de cercetare-dezvoltare şi a cercetării-dezvoltării în instituţiile de învăţământ superior, consolidând astfel societatea moldoveană în jurul ideii naţionale de edificare a societăţii bazate pe cunoştinţe, prin învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Devine evident că în condiţiile Republicii Moldova – stat mic – este raţională concentrarea activităţii de asigurare a calităţii învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice în cadrul unei structuri independente, care există actualmente şi poartă denumirea „Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare”, condus de distinsul savant, acad. Valeriu Canţer. Această structură independentă, constituită din experţi de referinţă din toată republica, şi-a demonstrat deja eficienţa. Prin urmare, nu este clar de ce o asemenea instituţie trebuie lichidată, prin crearea unei instituţii noi, dacă aceasta ar putea fi pur şi simplu legal redenumită în „Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţământul Superior” (precum insistă autorii proiectului de Cod) şi reorganizată cu modificările, completările de rigoare în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare. Guvernul spune că nu-s bani, e criză mare în ţară – aşa este! –, atunci care e raţiunea ca un stat postsovietic sărac să-şi permită luxul constituirii unor structuri paralele, inutile şi, totodată, să submineze autonomia oamenilor de ştiinţă, prin readucerea lor sub controlul Guvernului?! Noi am trecut deja prin asemenea experimente nocive, care au adus ştiinţa la degradare, umilind şi marginalizând pe nedrept elita intelectuală a Republicii Moldova.

Să lămurim cititorilor ce se întâmplă în lumea civilizată pe dimensiunea ştiinţei. Exemplul Franţei, propus de experţii AŞM ca sursă de inspiraţie pentru Ministerul Educaţiei, este unul mai mult decât relevant pentru situaţia de la noi. Codul cercetării din Franţa - a se reţine faptul că e vorba de Codul cercetării (Code de la recherche), lege distinctă în raport cu domeniul educaţiei, precum este azi şi în RM - prevede: „Aprecierea calităţii cercetării este bazată pe procedurile de evaluare periodică concomitentă privind personalul, echipele, programele şi rezultatele”, efectuată de Agenţia de Evaluare a Cercetării şi Învăţământului Superior – autoritate publică independentă, abilitată:
1) „să evalueze”: a) „instituţiile şi organismele de cercetare, instituţiile de învăţământ superior şi de cercetare, instituţiile şi fundaţiile de cooperare ştiinţifică, cât şi Agenţia Naţională de Cercetare, ţinând cont de ansamblul misiunilor şi activităţilor lor”; b) „activităţile de cercetare conduse de unităţile de cercetare ale aşezămintelor şi organismelor menţionate în punctul a). Ea dirijează aceste evaluări fie direct, fie sprijinindu-se pe instituţii şi organisme potrivit unor proceduri pe care ea le validează; c) „formarea şi diplomele instituţiilor de învăţământ superior”;
2) „să valideze procedurile de evaluare a personalului organismelor menţionate în punctul a) şi să-şi expună părerea privind condiţiile în care ele sunt realizate;”
3) „să participe în cadrul programelor de cooperare europene sau internaţionale sau la cererea autorităţilor competente, la evaluarea organismelor străine sau internaţionale de cercetare şi învăţământ superior”.

Exemplul legislaţiei franceze demonstrează cel puţin două mari adevăruri: 1.) Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, elaborat de Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova încă în anul 2004 este unul performant, bazat pe mecanisme de tip occidental, conceput din start cu bătaie lungă, adică din perspectiva asocierii Republicii Moldova la UE, implicit a integrării pas cu pas a savanţilor autohtoni în spaţiul de cercetare comunitar, negocierile cu UE în privinţa savanţilor fiind, precum se ştie, pe ultima sută de metri şi 2.) scoate la suprafaţă camuflajul şi falsul „ambalaj european” la care au recurs unii autori ai proiectului, care, deşi au numit documentul „Codul educaţiei” (nu şi al cercetării!), în realitate, nu au făcut altceva decât să comită o ingerinţă contrară legii în obiectul de reglementare al unei legi în vigoare, şi anume – Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, ţinta acestor „tehnici” fiind subminarea activităţii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, ca for suprem al comunităţii ştiinţifice.

Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova a fost şi rămâne a fi la unison cu aspiraţiile poporului său, dorind binele acestei ţări şi un viitor european sigur pentru fiecare cetăţean, mai cu seamă pentru copiii şi tinerii dornici să facă studii temeinice. Rămânem părtaşii ideii că vom putea obţine succese naţionale doar împreună, prin colaborare, respect reciproc şi asigurarea supremaţiei Legii, or, anume aceştia sunt pilonii de bază ai Uniunii Europene spre care tindem. În spiritul acestor idei, venim să contribuim cu o serie de propuneri concrete, menite să îmbunătăţească efectiv proiectul Codului educaţiei, precum şi unele legi în vigoare:

Propuneri de modificare şi completare a proiectului Codului educaţiei
1. Atribuirea funcţiilor de acreditare externă a instituţiilor de învăţământ superior Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, care ar putea fi redenumit Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţământul Superior, modificând Capitolul VI al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare - „Acreditarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării. Atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare”.
2. Instituirea Consiliului Consultativ de Expertiză – persoană juridică autonomă care activează în baza unui regulament aprobat de Guvern la propunerea Ministerului Educaţiei, Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi altor ministere de resort. În componenţa acestui Consiliu se desemnează reprezentanţii Guvernului, ministerelor interesate şi ai Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.
3. Substituirea sintagmei „Agenţia Naţională pentru Cercetare, Inovare şi Transfer Tehnologic” cu „Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică”, care va fi reorganizat şi ajustat la prevederile Codului educaţiei referitoare la domeniul educaţiei.
4. Excluderea art. 2, care este unul declarativ şi reiterează dispoziţiile art. 4, 7, 8 ale Constituţiei Republici Moldova şi art. 4 al Legii cu privire la actele legislative.
5. Excluderea din art. 4, alin. (2), a literei a), care este ambiguu.
6. Ajustarea primei propoziţii alin. 1) al art. 10 de la „Învăţământul public este gratuit.” la art. 35 alin. (4) al Constituţiei Republici Moldova.
7. Excluderea art. 24.
8. Completarea alin. (6) al art. 25 cu sintagma „Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova” după sintagma „Ministerul Educaţiei” şi excluderea alin. (7), (8) ale art. 25, deoarece nu ţin de obiectul de reglementare al Codului educaţiei, ci de cel al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare;
9. Substituirea în art. 26 alin. (8) a sintagmei „Ministerului Educaţiei” cu sintagma „Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţământul Superior”.
10. Completarea la alin. (2) al art. 40, la final, cu propoziţia „precum şi valorificarea la maxim a potenţialului intelectual al elevilor ce manifestă constant performanţe educaţionale înalte”.
11. Completarea la alin. (1) al art. 41, după sintagma „de învăţământ general”, cu „(gimnazii şi licee)”.
12. Completarea art. 41 cu un nou alin. (31), cu următorul conţinut: „(31) Pentru elevii ce manifestă constant performanţe educaţionale înalte Guvernul, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pot organiza instituţii/clase care implementează programe educaţionale cu nivel avansat, elaborate în baza Curriculumului Naţional.”
13. Completarea alin. (6) al art. 41:
a) după sintagma „cu cerinţe educative speciale” cu „şi de identificare a elevilor care manifestă constant performanţe educaţionale avansate”;
b) după sintagma „utilizându-se instrumente de” cu cuvântul „identificare,”;
c) după sintagma „aprobate de Ministerul Educaţiei,” cu „în cooperare cu structurile ştiinţifico-pedagogice”.
14. Expunerea alin. (8) al art. 41 în următoarea redacţie:
„În cadrul reevaluărilor, în funcţie de evoluţia copilului, se pot face propuneri de plasare a elevului în instituţia de învăţământ specială şi invers.”
15. Expunerea art. 76 în următoarea redacţie:
„Art. 76. Sistemul şi misiunea învăţământului superior
(1) Învăţământul superior este subsistemul sistemului de învăţământ care include toate instituţiile de învăţământ superior acreditate.
(2) O instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine unitate a sistemului de învăţământ superior numai după acreditare.
(3) Învăţământul superior se poate organiza doar în instituţii de învăţământ superior care au obţinut autorizarea provizorie de funcţionare sau acreditarea, potrivit legii.
(4) Învăţământul superior are misiunea de a genera şi a transfera cunoştinţe societăţii prin:
a) formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, inserţiei profesionale a individului şi satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic;
b) cercetare ştiinţifică, inovare şi transfer tehnologic, creaţie individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor şi ingineriei, artelor, literelor, asigurarea performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi prin valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora.”
16. Completarea alin. (3) al art. 77 după cuvântul „continuă” cu cuvintele „în învăţământul superior”.
17. Expunerea alin. (2) al art. 78 în următoarea redacţie:
„(2) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la obţinerea studiilor superioare la două sau mai multe domenii/specialităţi, pregătirea la una dintre specialităţi poate fi cu finanţare din bugetul de stat;”
18. Excluderea din alin. (2) al art. 79 a sintagmei „limbilor străine,”
19. Completarea alin. (7) al art. 80 la final cu „prin obţinerea autorizării Agenţiei Naţionale de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţământul Superior.”
20. Expunerea alin. (1) al art. 84 în următoarea redacţie:
„(1) Programele de studii superioare ciclul I se organizează:
a) de instituţiile de învăţământ superior autorizate provizoriu sau acreditate în acest sens;
b) de consorţiile (clusterele) acreditate - parteneriate consensuale între instituţii de învăţământ superior sau între instituţiile de învăţământ superior şi organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate.”;
21. Expunerea alin. (1) al art. 85 în următoarea redacţie:
„(1) Programele de studii superioare ciclul II se organizează:
a) de instituţiile de învăţământ superior autorizate provizoriu sau acreditate în acest sens;
b) de consorţiile (clusterele) acreditate - parteneriate consensuale între instituţii de învăţământ superior sau între instituţiile de învăţământ superior şi organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate.”
22. Expunerea alin. (1) al art. 87 în următoarea redacţie:
„(1) Programele de studii superioare ciclul III, doctorat se organizează de:
a) instituţiile de învăţământ superior acreditate în acest sens;
b) consorţiile (clusterele) acreditate;
c) şcolile doctorale acreditate.”
23. Expunerea alin. (4) al art. 87 în următoarea redacţie:
„(4) Durata studiilor superioare de doctorat cu frecvenţă la zi este de 3 ani, iar a celei fără frecvenţă este de 4 ani”.
24. Expunerea alin. (8) al art. 87 în următoarea redacţie:
„(8) Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţămîntul Superior, în baza rezultatelor evaluării şi acreditării instituţiei de învăţământ superior şi acreditării organizaţiilor din sfera de cercetare, propune respectiv Ministerului Educaţiei sau Academiei de Ştiinţe acordarea instituţiilor de învăţământ superior şi organizaţiilor din sfera de cercetare, în cadrul şcolilor doctorale a dreptului de organizare de studii superioare de doctorat la specialităţile solicitate”.
25. Excluderea alin. (13) al art. 87.
26. Expunerea alin. (14) al art. 87 în următoarea redacţie:
„(14) Studiile superioare de doctorat se finalizează cu susţinerea publică a tezei de doctorat şi conferirea gradului ştiinţific de doctor, care se atribuie pretendentului după validarea tezei de către Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţământul Superior”.
27. Completarea alin. (15) al art. 87 la final cu „în urma avizului Agenţiei Naţionale de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţămîntul Superior.”
28. Completarea alin. (19) al art. 87 după sintagma „coordonat cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova” cu sintagma „,Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţământul Superior”.
29. Excluderea din art. 88 alin. (1) a sintagmei „din perspectiva unor noi direcţii de cercetare.”
30. Substituirea în alin. (3) al art. 88, a cuvintelor „şi cele” cu cuvântul „organizaţiilor”, iar după cuvintele „sfera ştiinţei şi inovării” se completează cu cuvintele „şi şcolile doctorale”.
31. Modificarea şi completarea alin. (6) al art. 88 după cum urmează:
„(6) Organizarea studiilor de postdoctorat şi a procedurilor de obţinere a gradului ştiinţific de doctor habilitat se reglementează prin acte normative aprobate de Guvern la propunerea Ministerului Educaţiei, Academiei de Ştiinţe şi Agenţiei Naţionale de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţământul Superior.”
32. Excluderea din alin. (1) art. 94 a sintagmei „de comun acord cu Ministerul Educaţiei”.
33. Completarea art. 94 cu un nou alin. (61) cu următorul conţinut:
„(61) Examenele de finalizare a studiilor ciclului III se organizează şi se desfăşoară de instituţiile de învăţământ superior şi organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, în condiţiile prezentului Cod, în baza Regulamentului aprobat de Ministerul Educaţiei şi în baza regulamentelor interne, aprobate de senate şi consiliile ştiinţifice.”
34. Expunerea alin. (3) al art. 105 în următoarea redacţie:
„(3) Instituţiile de învăţământ superior se acreditează pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, conform prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, concomitent cu acreditarea programelor de formare iniţială profesională de către Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţământul Superior”.
35. Expunerea alin. (4) al art. 105 în următoarea redacţie:
„(4) Formele de organizare a cercetării ştiinţifice în instituţiile de învăţământ superior sunt cercetarea ştiinţifică în cadrul:
a) normei didactico-ştiinţifice;
b) proiectelor independente din sfera ştiinţei şi inovării obţinute în urma concursurilor granturilor naţionale şi internaţionale;
c) programelor de stat, proiectelor din cadrul acestor programe şi proiectelor independente din sfera ştiinţei şi inovării în urma concursurilor anunţate de Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova.”;
36. Expunerea alin. (9) al art. 105 în următoarea redacţie:
„(9) Finanţarea cercetărilor în învăţământul superior de la bugetul de stat se realizează în conformitate cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare.”
37. Excluderea alin. (10), (11) ale art. 105.
38. Completarea Capitolului V - Cercetarea ştiinţifică în învăţământul superior cu un articol nou art. 1051 cu următorul conţinut:
„Art. 1051. Obiectivele cercetării ştiinţifice în învăţământul superior.
Cercetarea ştiinţifică în învăţământul superior are drept obiective:
a) dezvoltarea şi progresul cercetării în toate domeniile cunoaşterii;
b) valorificarea rezultatelor cercetării;
c) partajarea şi difuzarea cunoştinţelor ştiinţifice;
d) învăţământul pentru cercetare şi prin cercetare;
e) dezvoltarea şi progresul cercetării în toate domeniile cunoaşterii;
f) valorificarea rezultatelor cercetării;
g) partajarea şi difuzarea cunoştinţelor ştiinţifice;
h) învăţământul pentru cercetare şi prin cercetare.”
39. Substituirea la art. 137 a sintagmei „Ministerul Educaţiei” cu sintagma „Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţămîntul Superior”.
40. Completarea art. 137 în final, cu cuvintele „până la lansarea a două promoţii de absolvenţi ai programului respectiv”.
41. Substituirea în art. 152 alin. (1) lit. p) a cuvintelor „autorităţile administraţiei publice locale/ministerele de resort” cu cuvintele „autorităţile centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţile administraţiei publice locale, alte autorităţi administrative centrale şi instituţii publice”.
42. Substituirea la alin. (3) al art. 159 a sintagmei „cu Ministerul Educaţiei şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale” cu sintagma „cu autorităţile administraţiei publice centrale”.

Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova a elaborat, totodată, propuneri privind completarea şi modificarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, Codului civil, legislaţiei fiscale şi a celei cu privire la organizaţiile necomerciale şi la antreprenoriat, pe care le vom publica în numărul următor.

Până atunci, nu ne rămâne decât să constatăm cu regret că varianta lansată de Ministerul Educaţiei a proiectului Codului educaţiei reprezintă interesele politice de moment ale unui grup, care speră să obţină dividende, inclusiv politice, revenind la modelul vechi de gestionare administrativă rigidă a ştiinţei, divizând astfel nu numai ştiinţa şi comunitatea ştiinţifică, dar şi societatea, diminuând astfel susceptibilitatea ştiinţei şi învăţământului autohton la integrare în spaţiul european de cercetare şi învăţământ.

Considerăm că proiectul lansat este unul incoerent, care şifonează imaginea Ministerului Educaţiei. Prin urmare, trebuie să fie propus pentru dezbateri publice doar după o prelucrare conceptuală substanţială (acest lucru poate fi făcut şi acum), antrenând la elaborare toate părţile competente şi interesate, inclusiv reprezentanţii comunităţii ştiinţifice, antreprenoriatului, societăţii civile, reprezentanţii părinţilor, folosind ca bază proiectul Legii educaţiei naţionale a României, Codul educaţiei şi Codul cercetării ale Franţei şi legi similare ale altor state, ajustarea la prevederile Legii privind actele legislative nr. 780 din 27.12.2001.

Victor BALMUŞ,
dr. în drept, membru al grupului de lucru nr.1
(continuare în numărul următor)
http://www.literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=3&id=1929&zidc=1 – 20 mai 2010