(continuare din numărul trecut)

În ediţia trecută a săptămânalului „Literatura şi arta” am scos în evidenţă defectele proiectului Codului educaţiei, analizat prin prisma legislaţiei naţionale şi europene, în special a Legii privind actele legislative, a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare ale Republicii Moldova, a cadrului legislativ al Franţei, care reglementează domeniile educaţie şi ştiinţă prin două acte distincte: Codul educaţiei şi Codul cercetării. De altfel, în toate ţările UE aceste două domenii sunt reglementate de două acte legislative distincte, formulă pentru care se pronunţă şi Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. Ne-am referit şi la alte lacune, precum: 1) neasigurarea unei largi participări a părţilor competente şi interesate în elaborarea proiectului Codului educaţiei (de ex., societatea civilă, reprezentanţii antreprenoriatului, ai părinţilor etc.); 2) ignorarea inexplicabilă a propunerilor formulate de reprezentanţii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, inclusiv cele legate de preluarea experienţei Franţei şi a României în domeniul educaţiei şi cercetării.

Ca dovadă a deschiderii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova spre colaborare în vederea elaborării unui proiect de Cod al educaţiei cu adevărat european, neafectat de interesele politice de grup, am publicat în numărul trecut 42 de propuneri de modificare şi completare a proiectului Codului educaţiei, menite să contribuie la structurarea logică şi la îmbunătăţirea efectivă a proiectului.

Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova a elaborat, totodată, propuneri privind completarea şi modificarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, Codului civil, legislaţiei fiscale şi celei cu privire la organizaţiile necomerciale şi la antreprenoriat, pe care le publicăm în continuare.

Propuneri de modificare a legislaţiei întru eficientizarea activităţii în sfera ştiinţă-inovare

Sub aspect normativ-juridic, după adoptarea Codului educaţiei, cu modificările şi completările propuse în numărul trecut de Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, se va impune modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova pentru a exclude disensiunile de ordin juridic:

1. Priorităţi în elaborarea politicilor în sfera ştiinţei şi inovării:
- expunerea art. 55 alin. (6) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în următoarea redacţie:
„(6) Politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării se realizează de comunitatea ştiinţifică în persoana Academiei de Ştiinţe şi cu suportul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în conformitate cu politica economică, financiară şi tehnico-ştiinţifică”.
- expunerea art. 57 lit. c) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în următoarea redacţie:
„integrarea sferei ştiinţei şi inovării naţionale în spaţiul european, regional şi internaţional de cercetare-dezvoltare, pe principiile cooperării şi specializării;”

2. Asigurarea calităţii proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării:
- expunerea art. 58 alin. (2) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în următoarea redacţie:
„Direcţiile strategice ale ştiinţei şi inovării se identifică de comunitatea ştiinţifică cu suportul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în funcţie de tendinţele pe plan internaţional, de potenţialul naţional, de necesităţile dezvoltării socioeconomice a ţării”;
- completarea art. 59 alin. (3) după cuvintele „efectuarea expertizei” cu cuvintele „independente prin intermediul Consiliului Consultativ de Expertiză”;
- expunerea art. 61 alin. (1) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în următoarea redacţie:
„Proiectele şi executanţii lor se selectează prin concurs, anunţat public de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, în bază de expertiză efectuată de experţi independenţi ai comunităţii ştiinţifice, experţi desemnaţi de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi experţi străini, prin intermediul instituţiei publice autonome Consiliul Consultativ de Expertiză, în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern”.

3. Asigurarea transparenţei şi participaţiei în procesul decizional din sfera ştiinţei şi inovării:
- expunerea art. 69 alin. (2) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în următoarea redacţie:
„Ministerele, departamentele, alte autorităţi administrative:
a) participă la elaborarea şi la promovarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării în domeniul corespunzător;
b) elaborează propuneri referitoare la direcţiile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării şi la programele de stat;
c) asigură prin coordonare cu Academia de Ştiinţe finanţarea din mijloace speciale proprii a întreţinerii organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării din subordine şi cofinanţarea proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării contractate cu donatorii străini şi/sau autohtoni;
d) exercită alte atribuţii prevăzute de lege”.

4. Delimitarea competenţelor prin ajustarea la Codul educaţiei, lărgirea componenţei, reprezentativităţii şi competenţei Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică:
- în art. 74 lit. e) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare sintagma: „e) determină politica în sfera pregătirii cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice prin organizarea unui sistem eficient de studii prin masterat, doctorat şi postdoctorat, în baza hotărârii Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică” se substituie cu sintagma „asigură pregătirea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice în cadrul instituţiilor de învăţământ şi organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării din subordine”;
- excluderea din art. 79 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare a sintagmei „Centrul de instruire universitară, postuniversitară şi perfecţionare”, care va fi dizolvat, iar atribuţiile lui vor fi transmise unei secţii din cadrul Direcţiei politici şi management.
- expunerea art. 85 alin. (2), (3) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în următoarea redacţie:
„(2) Consiliul Suprem este format din 27 de persoane, confirmate în funcţie de Asamblee pe un termen de 4 ani (dar nu mai mult de două termene consecutive).
(3) Din componenţa Consiliului Suprem fac parte:
a) 6 persoane din oficiu: preşedintele Academiei de Ştiinţe, prim-vicepreşedintele, 3 vicepreşedinţi (dintre care unul din rândurile vicerectorilor pentru ştiinţă, propus de Consiliul Rectorilor), secretarul ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe;
b) 21 de reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice aleşi de Adunarea Generală prin vot secret: 12 reprezentanţi ai organizaţiilor acreditate din sfera ştiinţei şi inovării, inclusiv 6 reprezentanţi ai membrilor de profil şi 6 reprezentanţi ai membrilor instituţionali, un reprezentant al Consiliului Consultativ de Expertiză, un reprezentant al Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţământul Superior, 5 reprezentanţi ai Consiliului Rectorilor, un reprezentant al tinerilor cercetători ştiinţifici (doctor sau doctor habilitat cu vârsta de până la 30 de ani), propus de către Adunarea Generală a Tinerilor Cercetători din Republica Moldova”. Astfel, se va lărgi reprezentativitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, atât prin alegerea unor reprezentanţi ai ştiinţei ramurale (agricultură şi industrie de prelucrare, industrie), ai ştiinţei universitare, inclusiv tehnice, medicale, agricole, arte etc., cât şi prin creşterea numărului de membri până la 27de membri.
- expunerea lit. s) şi t) ale art. 86 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în următoarea redacţie:
„s) propune spre confirmare Preşedintelui Republicii Moldova reprezentanţii Academiei de Ştiinţe în componenţa Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare;
t) propune spre numire Guvernului directorul general al Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală”
- Consiliul Suprem va avea atribuţii doar în administrarea, inclusiv finanţarea sferei ştiinţei şi inovării, dar exceptând expertizarea. Deci, Codul cu privire la ştiinţă şi inovare se va completa:
„Articolul 851. Consiliul de administraţie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova
(1) Consiliul de administraţie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (în continuare - Consiliul de administraţie) are misiunea de administrare a patrimoniului Academiei de Ştiinţe şi este condus de un vicepreşedinte, desemnat de Preşedintele Academiei de Ştiinţe.
(2) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
a) organizează gestionarea eficientă şi dezvoltarea patrimoniului Academiei de Ştiinţe;
b) examinează programele, planurile şi dările de seamă privind activitatea financiară a subiectelor din sfera ştiinţei şi inovării, instituţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor auxiliare ale Academiei de Ştiinţe;
c) este responsabil de utilizarea raţională şi eficientă a resurselor materiale, financiare şi a infrastructurii Academiei de Ştiinţe; …”
- excluderea din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare art. 86, lit. s), t) şi k):
- expunerea art. 86 lit. g) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în următoarea redacţie:
„g) organizează expertiza în sfera ştiinţei şi inovării prin secţiile Academiei de Ştiinţe, asigură transparenţa acestei expertize;”
- substituirea în art. 126 alin. (3) a sintagmei „Consiliul Suprem” după cuvintele „se efectuează” cu sintagma „Consiliul de administraţie”;
- substituirea sintagmelor „sfera ştiinţei şi inovării”, „organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării”, respectiv cu „domeniul cercetare-dezvoltare” şi „organizaţii de cercetare-dezvoltare”.

5. Optimizarea cerinţelor acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării:
- excluderea din art. 99 alin. (2) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare (delimitarea competenţei CSŞDT) a lit. d) „personalul său scriptic să cuprindă cel puţin 13 doctori şi doctori habilitaţi;”;
- expunerea lit. g) a art. 99 alin. (2) al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare (lărgirea competenţei CSŞDT) în următoarea redacţie:
„g) să editeze sau să participe la editarea a cel puţin unei reviste ştiinţifice”.
- reorganizarea şi restructurarea Consiliului Naţional de acreditare şi Atestare în Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii în Cercetare şi în Învăţământul Superior, cu sarcinile principale de acreditare a instituţiilor de învăţământ superior pentru prestarea serviciilor educaţionale la ciclurile I, II, III ale învăţământului superior şi de studii postdoctorale, iar a clusterelor, consorţiilor sau şcolilor doctorale, care ar include organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării şi instituţii de învăţământ superior - la ciclul III al învăţământului şi de studii postdoctorale.

Propuneri de modificare a Codului civil pentru instituirea instituţiilor publice autonome, care vor desfăşura activitatea de antreprenoriat orientată nemijlocit spre atingerea scopului prevăzut în statut (utilizarea mijloacelor financiare proprii pentru înzestrarea tehnico-materială a activităţii în sfera ştiinţei şi inovării, învăţământului, culturii etc.).
1. Completarea art. 183 în final cu următoarele alineate:
„(6) Instituţia poate fi autonomă.
(7) Instituţia autonomă răspunde pentru obligaţiile sale cu întregul său patrimoniu, exceptând fondurile fixe transmise de fondator (fondatori) sau cele achiziţionate din mijloacele financiare alocate de fondator (fondatori).
(8) Fondatorul nu răspunde pentru obligaţiile instituţiei autonome.”.
2. Expunerea:
- alin. (2) al art. 184 în următoarea redacţie: „Instituţia publică este în drept să instituie alte persoane juridice, inclusiv uniuni de persoane juridice.
- art. 188 în următoarea redacţie:
„Articolul188. Activitatea de antreprenoriat a organizaţiei necomerciale.
(1) Organizaţia necomercială este în drept să desfăşoare activitatea de antreprenoriat îndreptată nemijlocit spre atingerea scopului prevăzut în statut;
(2) Pentru practicarea activităţii de antreprenoriat, care nu rezultă nemijlocit din scopul prevăzut în statut, organizaţiile necomerciale pot fonda societăţi comerciale şi cooperative;
(3) Dreptul unor anumite categorii de organizaţii necomerciale de a fonda societăţi comerciale şi cooperative poate fi limitat prin lege.”

Propuneri de modificare a legislaţiei fiscale şi a celei cu privire la organizaţiile necomerciale şi la antreprenoriat
1. Ajustarea prevederilor Codului fiscal la prevederile Codului civil după operarea modificărilor de mai sus.
2. Elaborarea proiectului Legii privind organizaţiile necomerciale autonome.
3. Elaborarea Concepţiei reglementării activităţii antreprenoriale şi a actelor normative, care trebuie să includă dispoziţii privind:
a) lipsirea organelor administraţiei publice centrale şi locale de dreptul de a practica activitatea de antreprenoriat, deghizată prin acordarea serviciilor cu plată, acumularea mijloacelor speciale la buget şi concurenţă neloială subiecţilor antreprenoriatului;
b) taxarea serviciilor publice ale acestor organe cu mărci speciale, a căror valoare nominală ar fi prevăzută într-un act legislativ pentru fiecare tip de serviciu;
c) recunoaşterea dreptului unor (instituţiilor de învăţământ superior, organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, organizaţilor culturii etc.) de a fi reorganizate în organizaţii necomerciale autonome şi subiecte ale activităţii de antreprenoriat necesare pentru atingerea scopului prevăzut în statutele acestora;
d) acumularea mijloacelor financiare proprii ale organizaţiilor necomerciale autonome, obţinute în cadrul activităţii de antreprenoriat pe conturi în băncile comerciale, dar nu pe conturile Trezoreriei de Stat;
e) modul de utilizare a mijloacelor financiare proprii ale organizaţiilor necomerciale autonome obţinute în cadrul activităţii de antreprenoriat.

Reiterăm că în actuala sa variantă, proiectul Codului educaţiei este unul incoerent şi şifonează imaginea Ministerului Educaţiei. Acesta urmează a fi propus pentru dezbateri publice doar după o prelucrare conceptuală substanţială, folosind ca bază proiectul Legii educaţiei naţionale a României, Codul educaţiei şi Codul cercetării ale Franţei şi legi similare ale altor state. Evident, se impune ajustarea la prevederile Legii privind actele legislative a RM.

Ne exprimăm speranţa că şi propunerile noastre vor servi atingerii consensului în aprecierea rolului incontestabil al cercetării universitare şi reglementării corespunzătoare a acesteia prin modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. De altfel, credem că în vederea evitării pe viitor a unor coliziuni de ordin juridic, procesul de elaborare a Codului educaţiei trebuie sincronizat cu cel de actualizare a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare.

Considerăm că, în această etapă istorică, un Cod al educaţiei are misiunea de a întări ideea autonomiei comunităţii ştiinţifice, de a integra ştiinţa şi învăţământul prin promovarea învăţământului în instituţiile de cercetare-dezvoltare şi a cercetării-dezvoltării în instituţiile de învăţământ superior, consolidând astfel societatea moldoveană în jurul ideii naţionale de edificare a societăţii bazate pe cunoştinţe, prin învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Suntem ferm convinşi că modernizând modelul actual de administrare a sferei ştiinţei şi inovării (fără a reveni la sistemul politizat şi depăşit), care şi-a demonstrat viabilitatea, vom păstra credibilitatea partenerilor europeni în temeinicia şi continuitatea intenţiilor şi acţiunilor ţării noastre, vom favoriza nu numai asocierea cercetării şi inovării autohtone la spaţiul UE de cercetare, dar şi accelerarea asocierii şi racordării sistemului naţional de învăţământ la cel comunitar.

Dr. în drept Victor BALMUŞ,
membru al grupului de lucru nr.1

Sursa:
http://www.literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=3&id=1955&zidc=1 – joi, 27 mai 2010