Duminica trecută, pe 6 iunie curent, doctorul habilitat Nicolae Bujoreanu, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor, specialist recunoscut în domeniul fiziologiei formării şi maturizării fructelor, a marcat jubileul de 60 de ani. Au venit să-l felicite cu urări de bine şi succese colegii săi de muncă, prietenii, rudele, consătenii din Coteala, raionul Briceni. Printre cei din ultima categorie îi vom nominaliza pe filologul Ion Melniciuc, profesor universitar, USM; jurnalistul Vasile Bujoreanu, pe post şi de văr; doctorul habilitat, profesorul universitar Mihai Barbăroşie, şeful Catedrei pomicultură a UASM, ş.a. Cuvinte de înaltă apreciere au rostit în adresa omagiatului şi colegii de serviciu, acad. Gheorghe Şişcanu şi membrul corespondent Nicolae Balaur. Şi nu, în ultimul rând, îi vom nominaliza pe fiii savantului Emil Bujoreanu, pictor-designer din Chişinău, şi Iulian Bujoreanu, medic neurolog, care a venit la sărbătoarea tatălui de la Frankfurt pe Main, Germania, unde lucrează pe un contract de doi ani. Din tot ceea ce s-a vorbit şi s-a rostit de la microfon am putea evidenţia numeroase expresii de înaltă apreciere şi gratitudine faţă de un om şi un cercetător, care şi-a consacrat totalmente viaţa ştiinţei şi societăţii, la rezultatele activităţii căruia vom mai reveni.
Nicolae Bujoreanu s-a născut la 6 iunie 1950 în satul Coteala, raionul Briceni. După absolvirea şcolii medii a fost admis la Facultatea de horticultură a Institutului Agricol „M. Frunze” din Chişinău, pe care a absolvit-o cu succese în anul 1973. În perioada imediat următoare (1974-1979) a activat în funcţie de specialist principal la Asociaţia Ştiinţifică de Producere „Varniţa” pe lângă Ministerul Gospodăriei Fructelor şi Legumelor al RSSM. Începând cu anul 1979 şi până în prezent activează în cadrul Institutului de Fiziologie a Plantelor, din 2007 – Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor, unde-şi onorează toate funcţiile şi obligaţiunile care i-au fost încredinţate, începând cu doctorand, specialist, cercetător de toate gradele până la cea de şef de laborator.
În 1987 Nicolae Bujoreanu a susţinut teza de doctor în ştiinţe la Institutul Economiei Naţionale „Gh. Plehanov” din Moscova cu tema: „Influenţa termenilor de recoltare şi a condiţiilor de creştere asupra capacităţii de păstrare a fructelor de pere”. Rezultatele ulterioare ale cercetărilor savantului de peste un deceniu şi jumătate s-au reflectat în cea de a doua teză de doctor habilitat în ştiinţe agricole cu tema ”Formarea condiţionată a fructelor pentru păstrarea lor îndelungată”. Aria intereselor sale ştiinţifice include studierea rolului substanţelor biologic active, macro- şi microelementelor, factorilor biotici şi abiotici în reglarea proceselor fiziologo-biochimice de creştere, formare şi maturizare a fructelor, precum şi în sporirea imunităţii acestora la dereglările funcţionale şi bolile fungice în perioada post recoltară. A iniţiat şi a argumentat ipoteza creşterii, formării şi maturizării dirijate a fructelor, formării şi realizării potenţialului lor de păstrare, conform sistemului tehnologic iniţiat de autor „Creştere-Recoltare-Păstrare”.
Grija pentru recolta anului următor începe din vară-toamnă când are loc iniţierea şi formarea mugurilor de rod. În dependenţă de nivelul încărcăturii cu poame are loc tăierea ramurilor, tratamentul cu substanţe biologic active, de tip stimulator sau retardant (inhibare) în caz de iarnă geroasă. Apoi primăvara are loc normarea recoltei prin alte procedee tehnologice. În baza cercetărilor fundamentale fiziologice, biochimice şi structurale Nicolae Bujoreanu a elaborat noi metode, remedii şi procedee de formare condiţionată a fructelor de măr şi de păstrare a lor îndelungată, de sporire a rezistenţei acestora la acţiunea factorilor nefavorabili de mediu prin utilizarea substanţelor biologic active de provenienţă naturală, microelementelor, hipoxiei, precum şi a uleiurilor volatile.
Interesele ştiinţifice ale savantului s-au diversificat în ultimii ani: actualmente desfăşoară cercetări importante în domeniul elaborării tehnologiilor de obţinere a fructelor bacifere (zmeur, coacăz, agriş, căpşun etc.) pe baze ecologice şi implementarea lor în producere. Rezultatele investigaţiilor s-au fructificat în peste 170 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 monografii, 7 broşuri, 3 tehnologii, 37 brevete de invenţie, o parte din care se implementează cu succes în complexul agroindustrial din ţară. Efectul lor economic se cifrează la zeci de milioane de lei.
Sărbătoarea de omagiere a dlui Nicolae Bujoreanu a demonstrat că savantul pomicultor a realizat multe, este în deplină forţă, de la care Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM şi societatea, în ansamblu, aşteaptă noi împliniri, rezultate ştiinţifice. Un argument în acest sens constituie noua monografie a cercetătorului „Creşterea direcţionată a fructelor pentru păstrare îndelungată”, a treia la număr pe această temă, lansată la festivitate. La mai mult şi la mai mare! – i-au urat cu drag prietenii şi colegii.
Pentru conformitate
Tatiana Rotaru |
