Elaborarea recentă a nanotuburilor ordonate de dioxid de titan (TiO2) de către o echipă mixtă de cercetători din cadrul Universităţii Tehnice din Moldova şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, condusă de membrul corespondent Ion Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM, a sensibilizat comunitatea ştiinţifică internaţională, ea fiind selectată de către prestigiosul site NanoTechWeb.org din Marea Britanie în luna aprilie curent drept una din cele mai valoroase zece elaborări în nanotehnologii, conform publicaţiilor din revistele ştiinţifice de pe mapamond (http://nanotechweb.org/cws/article/tech/42313). Concomitent, elaborarea savanţilor din Moldova a fost înalt apreciată şi de site-ul german MaterialsViews.com
(http://www.materialsviews.com/l). Şi în final, colegiul de redacţie al Revistei ştiinţifice internaţionale Physica Status Soldi – Rapid Research Letters din Germania a plasat rezultatele notorii ale fizicienilor noştri pe coperta revistei din luna iunie curent. Acest succes remarcabil al echipei mixte de cercetători din cadrul UTM şi AŞM constituie şi o promovare de excepţie a imaginii ţării noastre în plan european şi internaţional.

După cum am informat anterior opinia publică, lucrarea fizicienilor moldoveni se referă la posibilitatea obţinerii reţelelor ordonate de nanotuburi din dioxid de titan cu diametrul dirijat, noutatea ştiinţifică constând în realizarea procesului de sinteză la temperaturi sub 0°C. Ca rezultat, cercetătorii noştri au observat, în premieră, nu numai iniţierea distribuirii ordonate în spaţiu a nanotuburilor, dar şi dependenţa diametrului lor intern de temperatura acestui proces, care poate fi dirijat în mod eficient în limitele de 10-250 de nanometri. Ca să ne imaginăm mai clar dimensiunile acestor minuscule nanotuburi, vom face următoarea comparaţie: un fir de păr are un diametru de circa 100 mii de nanometri, deci este gigantic faţă de indicatorul echivalent al unui nanotub.

Distribuirea ordonată în spaţiu a nanotuburilor de dioxid de titan deschid în faţa savanţilor posibilităţi reale de creare a elementelor fotonice de o nouă generaţie, care este net-superioară celei clasice. În acest sens, aducem un singur exemplu: lentilele plate cu super-rezoluţie pentru circuitele optoelectronice integrate şi-au demonstrat deja eficienţa în anumite domenii spectrale.

Tatiana Rotaru,
Centrul Media al AŞM