IPP pledează pentru descentralizarea sistemului educaţional şi acordarea autonomiei instituţiilor

2010-06-15
„Statul trebuie să acorde mai multă autonomie instituţiilor de învăţămînt şi să descentralizeze sistemul educaţional”, consideră directorul de programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice, ex-ministrul învăţămîntului, Anatol Gremalschi.

Luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, el a prezentat studiul „Educaţia şi dezvoltarea umană: provocări curente şi de perspectivă”, menţionînd că în ultimii ani statul a alocat foarte mulţi bani instituţiilor de învăţămînt, însă acest lucru nu a adus schimbări semnificative în ceea ce priveşte extinderea accesului la studii sau îmbunătăţirea calităţii învăţămîntului.

„Pentru a avea rezultate pozitive, statul trebuie să descentralizeze instituţiile de învăţămînt, ceea ce presupune delegarea responsabilităţilor către instituţiile de învăţămînt, autorităţile publice locale, către părinţi, studenţi sau cadre didactice”, a menţionat Gremalschi.

În opinia autorului, instituţiilor de învăţămînt trebuie să li se acorde mai multă autonomie prin care acestea să-şi poată gestiona propriile finanţe, să poată angaja cadre didactice sau personal auxiliar în funcţie de necesităţi, precum şi să aibă libertate la alegerea metodelor de predare-învăţare-evaluare şi să-şi aleagă componentele curriculare pe care le consideră necesare.

„În condiţiile în care instituţiile de învăţămînt vor deveni autonome, acestea vor trebui să aibă anumite responsabilizări faţă de stat, elevi, părinţi sau beneficiari. Astfel, se va impune implementarea unui management bazat pe rezultate, care să orienteze sistemul educaţional către necesităţile şi cerinţele pieţei muncii, precum şi crearea condiţiilor pentru includerea la studii a persoanelor cu dizabilităţi”, a precizat Gremalschi.

Directorul Institutului pentru Reforme Penale şi autorul studiului „Educaţia în domeniul drepturilor omului”, Victor Zaharia, a specificat că la moment în şcoli şi în sistemul şcolar există un nivel înalt de intoleraţă faţă de persoanele cu dizabilităţi.

„Aceste persoane nu sînt primite la studii, dar nici nu li se creează condiţii pentru a-şi face studiile, nu au mese şi scaune speciale, scări adaptate la necesităţile lor, dar nici cărţi din care să studieze, deşi multe dintre aceste persoane au capacităţi deosebite la învăţătură”, a spus Zaharia.

Acesta a menţionat că în şcoli persistă intoleranţa faţă de etniile rome: 20% din directorii de şcoli şi peste 70% din profesori şi elevi nu ar accepta la studii un elev de origine romă.

În acest context, autorul a recomandat ministerului de resort să promoveze politici de respectare a drepturilor omului în societate şi să faciliteze accesul la studii al tuturor persoanelor.

Kaarina Immonen, reprezentantul permanent al Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova, a menţionat că cele două documente de politici transmit „un mesaj puternic despre contribuţia sistemului educaţional la dezvoltarea umană prin accesul universal la studii, precum şi cultivarea obişnuinţei cetăţenilor de a învăţa pe tot parcursul vieţii”.

Studiile de politici privind educaţia şi dezvoltarea umană şi educaţia în domeniul drepturilor omului au fost realizate cu suportul financiar al PNUD Moldova.

Sursa: http://totul.md/ro/newsitem/12774.html