Cu cât e mai mic, cu atât e mai voinic – motto-ul nanotehnologiilor

Comisia Europeană ne oferă un grant de 500 mii de euro pentru consolidarea domeniului nanotehnologiilor în Republica Moldova. Printre obiectivele lui evidenţiem procurarea utilajului şi crearea unei infrastructuri nanotehnologice multidisciplinare la nivel naţional, atragerea în cercetare şi în trening-uri a tinerilor, organizarea simpozioanelor etc. Prin urmare, e vorba de unirea eforturilor tuturor pentru a consolida rezultatele obţinute în domeniu şi a ne impune în continuare la scară europeană.

În condiţiile lumii moderne, progresul economic depinde, în primul rând, de gradul de mobilizare şi utilizare intensă a resurselor disponibile: umane, materiale, financiare. Dat fiind că Republica Moldova este limitată în materii prime şi aproape că nu dispune de surse tradiţionale de energie, şansa de a dezvolta o economie prosperă ne-o poate oferi plasarea accentelor pe utilizarea potenţialului uman de înaltă calificare, capabil de a crea produse high-tech cu o valoare adăugată bine pronunţată. În acest context, se vorbeşte tot mai mult de importanţa dezvoltării nanotehnologiilor, care actualmente formează scheletul domeniului high-tech, de necesitatea implementării unei culturi tehnologice în societate, de vitalitatea abordării multidisciplinare în pregătirea cadrelor inginereşti etc.
 

Sunt de o importanţă excepţională şi următoarele caracteristici ale nanotehnologiilor: posedă un potenţial inovativ nelimitat, în situaţia în care aceste produse sunt create în baza unor cantităţi infime de materie primă, având adesea la temelie o singură moleculă. Micşorarea dimensiunilor rezultă în noi proprietăţi sau funcţionalităţi ce stau la baza elaborării de produse inovative. “Cu cât e mai mic, cu atât e mai voinic” – acesta este motto-ul nanotehnologiilor, având în vedere că unele materiale, precum este carbonul, la dimensiuni de nanometri  sunt circa de o sută de ori mai trainice decât oţelul (un nanometru echivalează cu o milionime din milimetru).
Dezvoltarea vertiginoasă a nanotehnologiilor a început în anul 2000, odată cu lansarea de către preşedintele Bill Clinton a Noii Iniţiative Naţionale pentru Nanotehnologii în SUA. În anul 2002 nanotehnologiile au fost incluse în lista domeniilor prioritare ale Programului UE Cadru 6. La conferinţa de lansare a Programului comunitar Cadru 6 de la Bruxelles, la care am avut onoarea să fiu printre participanţi, a fost menţionată importanţa strategică a nanotehnologiilor pentru dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare, pentru prosperarea social-economică a ţărilor.
 

 Astăzi produsele nanotehnologice tot mai insistent îşi găsesc nişa pe pieţele internaţionale în diverse domenii: cosmetică, medicină, industria auto, transportul aerian, industria textilă etc. Spre exemplu, îmbrăcămintea cu capacitate de autocurăţire nu mai este un mister, capacitatea respectivă datorându-se incorporării în fibrele ţesutului a unor particule minuscule din dioxid de titan cu proprietăţi fotocatalitice. Dat fiind că începe perioada estivală, aş atenţiona pe toţi cititorii asupra faptului că şi crema ce ne protejează de radiaţia ultravioletă a spectrului solar, are incorporat în ea aceleaşi nanoparticule din dioxid de titan. Conform unor estimări, piaţa pentru produsele obţinute prin nanotehnologii va atinge în doar 3-4 ani un trilion de euro. E una din realizările esenţiale pe piaţa mondială a produselor high-tech. 
 

În pofida finanţării reduse a sferei ştiinţei şi inovării, explorările ştiinţifice experimentale în domeniul nanotehnologiilor au demarat şi la noi, în ţară, la începutul acestui deceniu, graţie procurării prin granturi internaţionale, oferite de Fundaţia de Cercetare Civilă şi Dezvoltare (CRDF) din SUA, a unor unităţi importante de utilaj modern, cum ar fi microscopul electronic cu baleaj sau microscopul de forţe atomice. La finele anului 2001, în cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei, a fost creat Centrul Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor, înzestrat cu echipament modern pentru utilizare colectivă. Fondarea acestei structuri ştiinţifice a impulsionat evident activităţile de cercetare din domeniul nanotehnologiilor şi a contribuit la atragerea în domeniu a mai multor tineri dotaţi. La înzestrarea acestui Centru cu noi unităţi de utilaj modern a contribuit pe parcursul ultimilor ani şi Fundaţia „Alexander von Humboldt” din Germania.
 

Odată cu adoptarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în iulie 2004, au fost iniţiate sau dezvoltate cercetări în domeniul nanotehnologiilor în cadrul a mai multor organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării: Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii, Institutul de Chimie şi Institutul de Fizică Aplicată – toate trei ale AŞM, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi, Institutul de Cercetări Ştiinţifice ELIRI etc. În cadrul Programului de Stat “Nanotehnologii şi nanomateriale” activează 11 echipe mixte de cercetători din diverse instituţii, contribuind la soluţionarea unor probleme nanotehnologice de importanţă majoră.
 

Spre exemplu, sunt în curs de elaborare materiale nanocompozite pentru o nouă generaţie de celule solare, nanomatrici semiconductoare transparente în spectrul vizibil pentru utilizare în fotonică, polimeri cu rezistenţă sporită la temperaturi înalte, acoperiri nanostructurale pentru durificarea suprafeţelor metalice etc. Unificarea eforturilor cercetătorilor din diverse domenii se fructifică  în lucrări de valoare, unele rezultate fiind apreciate la nivel european şi internaţional. În acest sens, menţionăm selectarea de către site-ul NanoTechWeb.org din Marea Britanie a elaborării recente a nanotuburilor din dioxid de titan de către o echipă mixtă din cadrul AŞM şi UTM printre cele mai valoroase lucrări nanotehnologice ale lunii aprilie curent de pe mapamond. Un veritabil record a înregistrat şi Institutul ELIRI, specialiştii căruia, în colaborare cu cercetători de la AŞM şi UTM, au reuşit să incorporeze un milion (!) de nanofire metalice într-o fibră optică, diametrul căreia  corespunde cu cel al unui fir de păr. Este o elaborare de unicat, care, la sigur, îşi va găsi investitorii.
 

 Rezonanţa europeană a mai multor realizări nanotehnologice din ţara noastră a fost observată şi apreciată de Comisia Europeană de la Bruxelles, unde recent s-a hotărât de a susţine consolidarea activităţilor în domeniul nanotehnologiilor în Republica Moldova printr-un grant în valoare de 500 mii de euro. Printre obiectivele lui se specifică procurarea utilajului şi crearea unei infrastructuri nanotehnologice multidisciplinare la nivel naţional, atragerea în cercetare şi în trening-uri a tinerilor, organizarea simpozioanelor etc.
 

În calitatea mea de promotor al acestui proiect important, menţionez că vom avea succes doar în cazul, în care efortul va fi susţinut de toţi experţii din domeniu, indiferent de apartenenţa lor departamentală. Mai mult decât atât, în contextul negocierilor cu privire la asocierea RM la Programul comunitar Cadru 7, îmi asum îndrăzneala să afirm că şansa de a ne impune la scară europeană depinde de integritatea comunităţii noastre ştiinţifice. În orice domeniu concret, fiind puţini la număr, vom reuşi doar printr-un efort sinergetic, printr-o cooperare eficientă şi bine coordonată la nivel naţional.

Membru corespondent Ion Tighineanu,
vicepreşedinte al AŞM, coordonator al Programului
   de Stat „Nanotehnologii şi nanomateriale”