În ultima săptămână a lui iunie tinerii specialişti din cadrul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică s-au adunat la o masă rotundă pentru a prezenta studiul “Analiza performanţei exporturilor moldoveneşti prin prisma regimurilor de comerţ preferenţial”, avându-i drept autori pe doctorul Marcel Chistrugă, doctoranzii Victoria Clipa şi Alexandru Fală. La eveniment au participat colegii lor, la fel de tineri, din cadrul Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii şi al Industriei Alimentare, respectiv Vadim Gumene şi Tudor Robu, ai unor instituţii de cercetare şi universităţi. Au venit să-i asculte, să-i susţină şi să le aprecieze truda, reflectată într-o cercetare, şi cine ştie, poate va fi de folos celor de la guvernare. Asta e şi menirea ştiinţei – de a ajuta societatea şi de a veni cu sugestii în acest sens.

A deschis masa rotundă tânărul director al Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, recent ales în această funcţie, dar deja cu două teze susţinute, ultima fiind cea de doctor habilitat, Alexandru Stratan. Din partea conducerii AŞM a venit la acest eveniment ca să-l sprijine pe noul conducător, dar şi pe ceilalţi tineri cercetători acad. Boris Găină, academician coordonator al subsecţiei agricole. Semnificaţia studiului şi actualitatea lui pentru Republica Moldova a fost confirmată de cunoscutul oenolog prin date concrete şi alarmante: astăzi ţara noastră are în stocuri 31 mln. decalitri de vin, ceea ce echivalează cu volumul producţiei de 2 ani; 400 mii tone de grâu furajer; peste o jumătate de miliard de borcane convenţionale de conserve. Realizarea acestor şi altor produse moldoveneşti ar contribui cu siguranţă la creşterea economică a ţării.

Din cele relatate de raportorii studiului “Analiza performanţei exporturilor moldoveneşti prin prisma regimurilor de comerţ preferenţial”, vom evidenţia câteva aspecte. În primul rând, vom aminti că ţara noastră a reuşit să obţină anumite facilităţi în dezvoltarea exporturilor graţie calităţii sale de membru al OMC, beneficiind astfel de regimurile de comerţ preferenţiale din partea principalilor parteneri – CSI şi UE. Ca rezultat, în ultimul deceniu, cu excepţia anului 2009, exportul Moldovei a avut o tendinţă de creştere. Astfel, în perioada anilor 2000-2009 valoarea acestuia, exprimat în dolari SUA, a sporit de 2,75 ori, în valori fizice – de 2,25 ori. Cu toate acestea, exporturile moldoveneşti se caracterizează printr-o performanţă redusă. Această circumstanţă este cauzată, pe de o parte, de incapacitatea producătorilor autohtoni de a valorifica oportunităţile oferite de regimurile preferenţiale, iar, pe de altă parte, de barierele şi riscurile asociate economiilor principalilor parteneri comerciali.

În ultima jumătate a acestui deceniu piaţa CSI a cedat întâietatea în comerţul exterior al Republicii Moldova, aceasta rămânând a fi de mare de importanţă pentru produsele moldoveneşti. Comerţul exterior cu fostele ţări sovietice se desfăşoară în condiţii preferenţiale, ceea ce permite accesul liber al produselor indigene pe această piaţă. Totodată, graţie cadrului normativ, în mare parte defectuos şi ineficient, desfăşurarea comerţului interstatal în acest spaţiu s-a caracterizat printr-un grad înalt de incertitudine.

Cadrul general de reglementare a relaţiilor comerciale ale RM cu ţările UE îl constituie regulile şi principiile sistemului comercial multilateral folosit de OMC. Având statut de ţară vecină, Republica Moldova, conform Planului de acţiune în cadrul politicii europene de vecinătate, beneficiază de un regim preferenţial asimetric – Preferinţe Comerciale Autonome, în cazul respectării anumitor condiţii de export (în special, ameliorarea considerabilă a sistemului de control şi de certificare a originii mărfurilor). Schemele de preferinţe comerciale, de care a profitat Republica Moldova din partea UE începând cu a doua jumătate a anilor `90, au stimulat exporturile moldoveneşti pe această destinaţie. Cu toate acestea, structura pe produse a exporturilor moldoveneşti şi decalajele mari în sistemele de reglementare tehnică nu permit producătorilor autohtoni să valorifice din plin avantajele acordate.

Indicatorii de performanţă ai comerţului exterior, conform Studiului lansat, caracterizează complexitatea problemelor în calea exporturilor Republicii Moldova. Indicatorii de diversificare a exporturilor, care de fapt exprimă capacitatea Moldovei de a face faţă şocurilor ce afectează exporturile, au demonstrat o dinamică pozitivă, dar cu mari rezerve. Astfel, indicele de diversificare geografică ne semnalează asupra unei concentrări mari a exporturilor. De exemplu, în perioada 2000-2008 indicele de diversificare geografică (calculat în baza formulei lui Herfindahl-Hirschman) a avut o continuă scădere de la 0,41 la 0,26 – valori ce depăşesc cu mult nivelul prag de 0,18, care denotă o relativă diversificare geografică a exporturilor. Totodată, indicele de diversificare pe produs a scăzut sub nivelul prag, de la valoarea de 0,34 în 2000 la 0,16 în 2009. Această scădere nu reflectă o schimbare calitativă în exporturile Moldovei, evoluţia fiind cauzată de reducerea bruscă a ponderii vinurilor în exporturi (aplicarea în 2006 a embargoului pentru importurile de vinuri moldoveneşti de Federaţia Rusă) şi într-o măsură mai mică de creşterea producerii altor mărfuri, care fac parte din coşul de export. În acest context, vom mai specifica: pentru exporturile Moldovei este caracteristic o diversificare mai mare pe piaţa UE, decât pe cea din CSI atât sub aspect de „produs”, cât şi „geografic”.

Diversificarea destul de slabă s-a transpus într-o volatilitate înaltă a exporturilor (expunerea faţă de riscuri). Acest indicator a depăşit cu mult nivelul prag de 0,35 pe întreaga perioadă analizată şi ne atenţionează asupra unor riscuri mari în continuitatea exporturilor naţionale. Republica Moldova este extrem de expusă şocurilor externe. O diversificare înaltă a produselor vândute în străinătate va reduce cu siguranţă volatilitatea exportului. În acest sens, cercetătorii economişti subliniază că cea mai mare volatilitate este asociată exporturilor pe piaţa ţărilor CSI, pe de altă parte, comerţul cu UE şi, în special, cu România se caracterizează printr-o evoluţie cu mult mai stabilă.

În linii mari atât piaţa UE, cât şi cea a CSI oferă condiţii, de pe urma cărora pot beneficia exportatorii naţionali. Regimul comercial cu UE oferă acces liber pe piaţa comunitară pentru majoritatea produselor moldoveneşti, cu excepţia unor poziţii tarifare sensibile pentru ea, iar relaţiile comerciale cu statele ei sunt reglementate de un cadru normativ viabil. Exporturile pe piaţa CSI sunt favorizate de accesul liber, cu excepţia unor poziţii tarifare, de sisteme de armonizare tehnică mai mult sau mai puţin acceptabile, cerinţe de calitate mai modeste comparativ cu alte grupe de ţări, de exemplu, cea a Europei Occidentale. Cu toate aceste avantaje, în accepţia autorilor cercetării, exporturilor pe aceste pieţe li se asociază serioase dificultăţi, principalele riscuri fiind: intervenţia masivă a factorilor de natură neeconomică în derularea tranzacţiilor comerciale; instabilitatea cadrului de reglementare a relaţiilor comerciale interstatale; lipsa unui mecanism multilateral de reglementare a diferendelor.

Mărfurile autohtone penetrează cu greu piaţa UE din cauza exigenţelor înalte faţă de calitatea produselor importate. Totuşi, autorii studiului lansat consideră că orientarea eforturilor spre valorificarea acestei pieţe este esenţială pentru Republica Moldova. Dezvoltarea unor exporturi calitative va permite şi consolidarea poziţiilor pe alte pieţe, inclusiv a CSI. Totodată, ei subliniază că procesul de îmbunătăţire a standardelor de calitate a început şi în spaţiul CSI, în situaţia dată ţara noastră este impusă să depună eforturi considerabile ca să avanseze în acest sens. Iar succesul produselor moldoveneşti pe piaţa europeană este un indicator atât al calităţii exporturilor, cât şi al performanţei economiei naţionale. Şi, în încheiere, tinerii economişti sensibilizează societatea că racordarea la standardele europene este un proces dificil, în care trebuie implicaţi cât mai mulţi actori: statul, mediul de afaceri şi societatea civilă.

În cadrul mesei rotunde de la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică au avut loc dezbateri cu privire la Studiul „Analiza performanţelor exporturilor moldoveneşti prin prisma regimurilor de comerţ preferenţial”, lansat de tinerii economişti. Reprezentanţii Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii şi al Industriei Alimentare, Academiei de Ştiinţe, instituţiilor de cercetări şi de educaţie au apreciat lucrarea prezentată de Marcel Chistrugă, Victoria Clipa şi Alexandru Fală, aducându-le sincere felicitări şi urări de noi succese. Faptul că unele rezultate ale studiului au putea fi luate în consideraţie de ministerele de profil în programarea activităţii lor constituie cea mai mare apreciere şi bucurie a tinerilor. Totodată, în opinia participanţilor de la aceste discuţii, lucrarea trebuie difuzată şi la Academia de Ştiinţe, dar neapărat – în mediul de afaceri, ceea ce ar extinde aria ei de aplicare.

Tatiana Rotaru,
Centrul Media al AŞM