La 4 august curent, începând cu ora 10.00, pe faţada casei unde a locuit acad. Nicolae Gărbălău (str. Mateevici, nr. 84), va fi dezvelită o placă comemorativă, instalată cu sprijinul numeroşilor săi discipolii, şi, în primul rând, a celor din cadrul Institutului de Chimie al AŞM, în care savantul a muncit o viaţă întreagă. Textul şi chipul omului de ştiinţă, revenit acasă în granit, vor sensibiliza trecătorii despre o personalitate remarcabilă a neamului nostru: „Aici a locuit (1986–2006) renumitul savant chimist, academicianul Nicolae Gărbălău (1931–2006)”. La eveniment vor participa colegii de serviciu, discipolii, prietenii şi rudele sale. Un sincer omagiu îi va aduce în această zi lui Nicolae Gărbălău, când ar fi împlinit 79 de ani, şi conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Nicolae Gărbălău este fondatorul şcolii ştiinţifice în domeniul chimiei compuşilor coordinativi, macrociclici şi supramoleculari „Dar pornit în cercetare cu un modest edificiu, care cu timpul a ajuns să formeze un adevărat ansamblu arhitectonic, ce îmbină toate elementele constitutive ale unei ierarhii ştiinţifice – nota cu un prilej omagial prof. univ. Tudor Lupaşcu, actualul director al Institutului de Chimie al AŞM. – Inginer, doctorand, cercetător ştiinţific, şef de laborator, şef de catedră, director adjunct, director de institut; doctor în chimie, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, membru corespondent al A.Ş.M., academician – sunt doar denumirile staţiilor şi unele aprecieri, la care trenul vieţii făcea câte un scurt popas pentru a-i permite savantului să acumuleze noi forţe şi să treacă cu şi mai multă încredere la următorul segment al carierei sale profesionale. Ajuns Patriarh al Chimiei Coordinative din Moldova, acad. Nicolae Gărbălău stătea în vârful piramidei edificate cu propriile forţe şi imaginaţie, îndemnându-i pe cei ce vin din urmă să nu piardă din timp, din viteză, să nu aibă teama înălţimii şi sa-l urmeze.”

A pregătit peste 30 de doctori şi doctori habilitaţi în chimie, a publicat patru monografii, dintre care una în engleză, editată în Germania. A fost autor şi coautor a circa 350 de publicaţii ştiinţifice, inclusiv a 32 brevete de invenţie.

Nicolae Gărbălău a devenit clasic în timpul vieţii sale. În acest sens, prof. Tudor Lupaşcu sublinia semnificaţia cercetărilor sale fundamentale, realizate în domeniul chimiei coordinative, în special aportul său semnificativ la dezvoltarea teoriei şi practicii unui domeniu nou de sinteză templată – asamblarea edificiilor moleculare organice din “cioburi” simple în prezenţa ionilor de metale, precum un zidar înalţă construcţii uriaşe din fragmente mici. Era un meşter în modelarea dirijată a moleculelor compuşilor chimici, asemenea unui sculptor care transformă lutul în chipuri. Imaginaţia polivalentă l-a condus către noi clase de compuşi chimici cu o aranjare arhitecturală imprevizibilă, unde chimia obişnuită moleculară trecea în chimia supramoleculară, direcţie ce abia se conturează astăzi ca domeniu al ştiinţelor chimice.

Activitatea ştiinţifică a acad. Nicolae Gărbălău a fost înalt apreciată de comunitatea ştiinţifică şi de conducerea ţării: este dublu laureat al Premiului de Stat, laureat al Premiului Prezidiului A.Ş.M., al Premiului Academiilor de Ştiinţe din Ucraina, Belarusi şi Moldova, decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”, Medalia „Dimitrie Cantemir”.

La eveniment sunt invitaţi reprezentanţii mass-media. Tatiana Rotaru