Acum exact un an discipolii recunoscători ai mult regretatului academician Nicolae Gărbălău, susţinuţi de direcţia Institutului de Chimie al AŞM, i-au instalat o placă comemorativă, de ziua sa de naştere, pe faţada blocului lor, alături de alţi trei mari dispăruţi: Anton Ablov, Gheorghi Lazurievski şi Ion Vatamanu. Astăzi, la 4 august, Nicolae Gărbălău ar fi împlinit 79 de ani. În această zi a revenit acasă… în granit (str. Alexei Mateevici, nr. 84), graţie aceloraşi discipoli inimoşi care au dezvelit încă o placă comemorativă cu chipul savantului: „Aici a locuit (1986–2006) renumitul savant chimist, academicianul Nicolae Gărbălău (1931–2006)”. La eveniment au participat colegii de serviciu, discipolii, prietenii şi rudele sale, reprezentanţi ai conducerii AŞM şi USM.

În cuvântul său de deschidere prof. univ. Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de Chimie, a subliniat semnificaţia acestui eveniment pentru întregul colectiv de chimişti, referindu-se în continuare la valoroasa activitate ştiinţifică a savantului, dezvoltată în prezent de foştii săi discipoli. În calitate de prieten de-o viaţă a vorbit acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM, care l-a cunoscut pe omagiat încă la Bălţi, când era elev al şcolii orăşeneşti nr.1. Apoi ambii tineri au studiat la Universitatea de Stat din Chişinău: Teodor Furdui – la Facultatea de biologie, Nicolae Gărbălău – la Facultatea de chimie, dar aveau şi cursuri comune. Prim-vicepreşedintele AŞM a evidenţiat faptul că Nicolae Gărbălău a fost unul din cei mai apropiaţi şi apreciaţi elevi ai marelui savant chimist Anton Ablov. A activat în domeniul chimiei coordinative, ca în continuare să genereze o nouă direcţie ştiinţifică ce s-a transformat cu anii într-o veritabilă şcoala ştiinţifică în domeniul chimiei compuşilor coordinativi, macrociclici şi supramoleculari.

Manifestarea de dezvelire a plăcii comemorative, consacrate savantului chimist Nicolae Gărbălău, n-a fost una formală chiar şi în condiţiile unei arşiţe insuportabile. Discipolul omagiatului, dr. hab. Mihail Revenco, cunoscută personalitate ştiinţifică şi prorector al USM, a prezentat, în acest sens, un emoţionant eseu dedicat profesorului său. „Academicianul Nicolae Gărbălău a transformat reacţia chimică într-un şantier de construcţie” – a specificat dânsul. În contextul dat, s-a referit la cercetările savantului care au contribuit la rezolvarea originală a problemei privind sinteza compuşilor organici şi coordinativi prin folosirea, de rând cu procedeele tradiţionale, a metodelor noi – asamblarea templată a speciilor, reacţiile topochimice, polimerizarea compuşilor coordinativi în stare gazoasă, în solvenţi inerţi etc. Cu bunăvoinţa profesorului Mihail Revenco, eseul semnat de Dumnealui, va fi dat publicităţii.

Membrul corespondent Constantin Turtă a evidenţiat figura polivalentă a savantului Nicolae Gărbălău, complet devotat ştiinţei şi apreciat la cotele cele mai înalte în afara republicii. Dar, totodată, dânsul îşi dădea foarte bine seama că fără tineret talentat ştiinţa nu poate avea continuitate şi progresa. În calitate de preşedinte al Comisiei de admitere a USM, Nicolae Gărbălău îi selecta pe cei mai buni tineri, îi instruia pe parcursul anilor de studii cum se face o cercetare, le insufla dragoste pentru această profesie. Ca rezultat, astăzi zeci de chimişti, pregătiţi de Institutul nostru de Chimie, inclusiv şi de omagiat, activează pe toate continentele lumii. Ne-ar plăcea, desigur, ca o parte din ei să rămână şi acasă – s-a confesat în încheiere vorbitorul.

Cuvinte de apreciere şi recunoştinţă pentru moştenirea ştiinţifică lăsată de acad. Nicolae Gărbălău a rostit şi un alt chimist, dr. hab. Ion Bulhac, care a preluat conducerea laboratorului de chimie a compuşilor coordinativi, în care activat până la sfârşitul vieţii omagiatul. Responsabilitatea este enormă: laboratorul, condus în trecut de Nicolae Gărbălău, trebuie să rămână în continuare o şcoală de avangardă a chimiei coordinative.

În încheiere, dna Ludmila Gărbălău, soţia regretatului savant, şi fiul Victor Gărbălău, student la Facultatea de limbi străine (specialitatea japoneza) de la Universitatea Haifa din Israel, au mulţumit tuturor celor prezenţi pentru acest frumos gest de a eterniza şi pe această cale numele celui care a fost Nicolae Gărbălău. De acum înainte soţul şi tatăl Nicolae Gărbălău, revenit în granit pe faţada casei sale, va fi pavăză pentru familia sa, înger ocrotitor, dar şi va sensibiliza trecătorii de pe strada Alexei Mateevici despre o personalitate ştiinţifică remarcabilă a neamului nostru, care s-a înscris plenar în istoria cercetării chimice de la noi.

Tatiana Rotaru