Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova

„Vox Populi – august 2010”
“Aspecte social-economice şi politice ale societăţii moldoveneşti în preajma referendumului constituţional din 5 septembrie 2010”

Studiul sociologic: „Vox Populi – august 2010” este dedicat studierii interdependenţei proceselor economice, politice şi sociale din Republica Moldova, precum şi a influenţei diferitor caracteristici social-demografice asupra formării orientărilor sociale şi politice ale populaţiei în preajma referendumului cu privire la modificarea Constituţiei.

Cercetările de teren ale sondajului „Vox Populi – august 2010” au fost efectuate în perioada 9-22 august 2010 pe un eşantion de 1594 respondenţi din 76 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (fără de regiunea transnistreană), cu o eroare maximală de +2,6%.

Pentru comparaţie au fost utilizate unele rezultate şi consideraţiuni generale ale studiului sociologic

Vox Populi - ianuarie 2010: „Anul 2009 în opinia populaţiei Republicii Moldova”.

I. CARACTERISTICILE SOCIAL-ECONOMICE ALE MODULUI DE VIAŢĂ

• 60% dintre respondenţi consideră că reformele din ţara noastră nu sunt eficiente (la sondajul din ianuarie 2010 acest indice era de 52 %) şi doar fiecare al cincilea le apreciază pozitiv. Este destul de mare procentul celor care n-au fost în stare să dea un răspuns concret (19%). O asemenea distribuire a răspunsurilor reflectă mai degrabă o atitudine negativă faţă de direcţia în care se dezvoltă ţara.
• Circa 47% din respondenţi susţin că viaţa oamenilor din localitatea lor a devenit mai proastă comparativ cu cea de acum un an (44% în ianuarie 2010), 42% din ei consideră că ea este aproximativ la fel şi doar 9% o apreciază mai bună în prezent.
• Problemele care cel mai mult îngrijorează populaţia: creşterea preţurilor la produsele alimentare şi resursele energetice (68%), viitorul copiilor (46%) şi şomajul (35%). Rezultatele studiului ne mărturisesc că a sporit considerabil, în comparaţie cu sondajele precedente, preocupările populaţiei vizavi de calamităţile naturale (poziţia VIII cu 13% în ianuarie 2010 şi poziţia IV cu 24% în august 2010).
Cercetarea demonstrează din nou că oricare ar fi modalitatea de formulare a întrebărilor ce ţin de problemele care îngrijorează populaţia, mereu în prim-plan iese problema sărăciei, asigurării materiale insuficiente. Preţurile la mărfuri îi preocupă într-o măsură mai mare pe locuitorii de la sate decât pe cei de la oraş, precum şi pe cei cu un nivel scăzut de instruire.
• 70% dintre respondenţi se consideră deja afectaţi de criza financiară globală, 22% – încă n-au resimţit repercusiunile ei, iar 8 % nu şi-au format o opinie în acest sens.
• Respondenţilor li s-a propus, totodată, o întrebare de pronostic cu privire la caracterul modificărilor situaţiei economice a familiei lor peste un an. 20% din cei intervievaţi consideră că peste un an familia lor va trăi mai bine (29% în ianuarie 2010), 2% - mult mai bine (7% în ianuarie 2010). 17% din cei chestionaţi sunt de părere că familiile o vor duce-o mai rău, 10% - foarte rău. Mai mult de jumătate dintre respondenţi (51%) n-au fost în stare să dea un răspuns clar la întrebarea privind modul în care se va schimba viaţa familiilor lor peste un an. Speranţele unei vieţi mai bune a familiilor lor în viitor sunt proprii mai mult bărbaţilor, persoanelor cu studii superioare şi tinerilor.
• Circa ¼ din respondenţi nu sunt în stare să afirme dacă sunt sau nu mulţumiţi de modul lor de viaţă. ( 31% în ianuarie 2010). Prevalează cei nesatisfăcuţi cu 58% (52 % în ianuarie 2010) şi doar 15% au opinat că sunt mai mult sau mai puţin mulţumiţi de condiţiile în care trăiesc (17% în ianuarie 2010). Persoanele tinere, instruite, cele cu o situaţie materială bună apreciază mai înalt nivelul propriu de viaţă. Situaţia materială a respondenţilor influenţează deosebit de mult asupra opiniei acestora. Indicele satisfacţiei este mai mare la oraşe în comparaţie cu localităţile rurale.
• Este mult mai mare procentul intervievaţilor care au semnalat schimbări negative în situaţia economică din ţară. Astfel, circa 2/3 dintre ei (67%) consideră că situaţia economică a devenit mai grea (61% în ianuarie 2010) şi doar 5% sunt de părere că situaţia economică a devenit mai bună. În acelaşi timp fiecare a patra persoană chestionată consideră că situaţia economică a rămas aceeaşi.
• Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, să aprecieze comportamentul liderilor politici în perioada lichidării consecinţelor inundaţiilor din anul curent. Mai mulţi – 36% – l-au apreciat pozitiv, 24% – negativ, iar 4 din 10 intervievaţi nu au putut da un răspuns clar la această întrebare.
• 34% dintre respondenţi consideră că actuala guvernare este în stare să schimbe lucrurile spre bine
(47% în ianuarie 2010), mai mulţi – aproximativ o jumătate dintre ei – 49% sunt sceptici în această privinţă (38% în ianuarie 2010), iar 17% nu s-au putut pronunţa.
• Circa 39% din cei chestionaţi sunt mulţumiţi de ceea ce întreprinde actuala guvernare pentru a lichida consecinţele inundaţiilor, 31% – de acţiunile pentru integrarea rapidă în Uniunea Europeană, 28% – de cele din domeniul politicii externe, 27% – din învăţământ, 23% – din cultură şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, 20% – de măsurile luate în combaterea criminalităţii şi a corupţiei, 19% – în asistenţa medicală, 13% – în agricultură şi în achitarea pensiilor şi salariilor, 11% – în soluţionarea conflictului transnistrean, 10% – în crearea locurilor de muncă şi ameliorarea nivelului de trai.
• Sursa cea mai importantă de informare a populaţiei continuă să fie televiziunea cu 89%, pe locul doi se situează radioul cu 51%, pe locul al treilea – presa scrisă cu 38%. În continuare, în ordinea clasării, urmează: reţeaua Internet – 30%, (28% în ianuarie 2010 şi 18% la sondajul din martie 2009), prietenii şi vecinii – 28%, familia – 21%, colegii de serviciu – 16%.

II. SITUAŢIA POLITICĂ: ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢIILE SOCIALE

• Interesul faţă de politică în rândul locuitorilor din ţară continuă să fie destul de scăzut. Doar 21% din cei chestionaţi au menţionat că sunt interesaţi de politică, 8% – sunt „foarte interesaţi”, 23% – nu se interesează, iar alte 11% – nu se interesează deloc de politică. 37 % dintre intervievaţi n-au dat un răspuns clar la această întrebare. Prin urmare, numărul celor care nu se interesează de politică este mai mare decât a celor interesaţi.
• Cercetarea noastră a semnalat încă o dată un nivel scăzut al încrederii populaţiei în diferite instituţii sociale şi politice. La fel, ca şi în cercetările anterioare, biserica ocupă primul loc după popularitate. În biserică au încredere, într-o măsură mai mare sau mai mică 78% din respondenţi ( 80% în ianuarie 2010) . Nu au deloc încredere în lăcaşele sfinte doar 7% din cei chestionaţi.
Pe locul doi, la compartimentul încredere, s-a clasat presa. În cuvântul scris cred 63% din cei intervievaţi (62% în ianuarie 2010). Pe locul al treilea, după nivelul de încredere, se află armata. Acest răspuns au dat 55% din respondenţi (47 % în ianuarie 2010).
Totodată, suntem obligaţi să semnalăm că în ţară nu există alte instituţii în care ar avea încredere majoritatea populaţiei.
39% au încredere în primăria din localitatea natală (48% în ianuarie 2010), 37% – în Guvern (47% în ianuarie 2010), 34% – în Parlament (39% în ianuarie 2010).
Mai puţin de o treime din respondenţi – 32% – au încredere în instituţiile bancare (32 % şi în ianuarie 2010) şi în poliţie (36% în ianuarie 2010), iar în Preşedintele ţării – 30% (33% în ianuarie 2010) .
De cea mai mică încredere a populaţiei se bucură justiţia şi organizaţiile internaţionale cu sediul în RM – 27% (35% în ianuarie 2010), partidele politice – 25% (29% în ianuarie 2010), organizaţiile non-guvernamentale – 24% (30% în ianuarie 2010), sindicatele – 20% (25% în ianuarie 2010) urmate de patronate – 17% ( 20% în ianuarie 2010).
• A fost curios de a stabili în procesul cercetării şi numele liderilor politici ai ţării, cărora populaţia le acordă cea mai mare încredere. Întrebarea a fost formulată deschis. Politicienii care au acumulat cel mai mare număr de voturi sunt V. Voronin (30,6%) şi V. Filat (27,0%). După care urmează: M. Lupu (21,1%), M. Ghimpu (5,3%), S. Urechean (4,7%), D. Chirtoacă (4,3%), V. Pasat (1,4%). Pentru ceilalţi lideri politici au optat mai puţin de 1% din respondenţi. Cel mai frecvent răspuns la întrebarea cu privire la credibilitatea politică a fost „nu am încredere în nimeni” – 35,1 % din respondenţi.

• În scopul concretizării aprecierilor date de populaţie, respondenţilor li s-a propus să estimeze nivelul de încredere faţă de politicienii noştri dintr-o listă, pusă la dispoziţia lor. Doar preşedintele Partidului Democrat Marian Lupu se bucură de încrederea majorităţii populaţiei. Pentru el optează întru totul sau „într-o anumită măsură” 51% din respondenţi (59% în ianuarie 2010). Este relativ înalt şi rating-ul persoanelor de primă importanţă din ţara noastră. În prim-ministru şi preşedintele Partidului Liberal Democrat Vlad Filat au încredere 45% din cei intervievaţi (50% în ian. 2010). În Preşedintele Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin au încredere 36% (42% în ianuarie 2010) . În Primarul General. al mun. Chişinău Dorin Chirtoacă au încredere 32% din populaţie (41% în ianuarie 2010).
În continuare, în ordinea nivelului de încredere, urmează: M. Ghimpu (27%), I. Dodon (22%), S. Urechean (20%), D. Diacov (17%), V. Osipov (9%), V. Ţurcan (8%), V. Pasat (7%), V. Untilă şi V. Şelin – cu câte 6%. Alţi lideri politici au fost menţionaţi de mai puţin de 5% din respondenţi.
• Prezentarea la referendum. Sondajul a demonstrat că circa 63% dintre respondenţi intenţionează să participe pe 5 septembrie 2010 la referendumul cu privire la modificarea Constituţiei, 22% – nu vor merge la vot, iar 15% – încă nu s-au determinat.
• Circa ¾ dintre respondenţi ar opta pentru alegerea directă a Preşedintelui ţării, fiecare a zecea persoană va vota contra modificărilor din Constituţie, 16% din persoanele chestionate nu au putut da un răspuns limpede la această întrebare.
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri directe pentru funcţia de Preşedinte al RM, 22% ar vota pentru V. Voronin, 19% – pentru M. Lupu, 16% – pentru V. Filat, 4% – pentru M. Gimpu, câte 3% – pentru S. Urechean şi D. Chirtoacă. Fiecare a cincia persoană intervievată n-a fost în stare să facă o alegere întemeiată.
• Este îngrijorătoare situaţia în care nu există nici un partid politic ce s-ar bucura de încrederea majorităţii populaţiei. Cel mai înalt este rating-ul Partidului Comuniştilor – 42% din respondenţi (43% în ianuarie 2010). Procentul încrederii în Partidul Liberal Democrat constituie – 41% (37% în ianuarie 2010), în Partidul Democrat – 38% (34% în ianuarie 2010), Partidul Liberal – 34 % (31% în ianuarie 2010), Partidul Alianţa „Moldova Noastră” – 23% (23% în ianuarie 2010).
În Partidul Social Democrat au încredere 21% din intervievaţi, Partidul Popular Creştin Democrat – 8%, Mişcarea Social-Politică „Acţiunea Europeană” şi Partidul „ Moldova Unită” – câte 7%, Partidul Naţional Liberal din Moldova şi Partidul Umanist din Moldova – câte 6%.
• Prezentarea la urne. Sondajul a demonstrat că în cazul în care alegerile parlamentare anticipate s-ar desfăşura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci 58% din respondenţi ar merge cu siguranţă la vot, 27% – probabil că s-ar prezenta, 4% – probabil că nu s-ar prezenta, 5% – sunt siguri că nu vor merge la vot, 6% – încă nu s-au determinat.
• Respondenţilor li s-a propus să răspundă într-o formă liberă la întrebarea: în ce condiţii ar dori să participe la alegerile parlamentare, dacă ele s-ar desfăşura în prima duminică care urmează după sondaj. Răspunsurile primite au fost clasificate în felul următor:
1. voi vota în orice împrejurări – 23,9%,
2. când partidele vor recăpăta încrederea cetăţenilor – 13,8%,
3. când alegerile vor fi corecte – 27,0%,
4. dacă mă voi simţi bine – 9,6%,
5. când se va ameliora nivelul de trai – 18,3%,
6. dacă voi fi în localitate – 8,7%,
7. când vor fi aplicate măsuri de constrângere – 2,6%,
8. dacă va fi timp favorabil – 3,4%,
9. dacă vor veni acasă la mine ca să votez – 2,6%,
10. dacă mi se va plăti – 3,4%,
11. dacă nu se va aplica ştampila în buletin – 1,5%.
Dintre pretenţiile înaintate faţă de candidaţi, majoritatea celor chestionaţi ar dori să voteze numai în cazul în care alegerile vor fi corecte, se va ameliora nivelul de trai şi partidele vor recăpăta încrederea cetăţenilor. Foarte des aceste deziderate au fost înaintate de către indecişi, adică de grupul de persoane, care prezintă cel mai mare interes pentru sociologi şi politologi.

• O altă problemă care ar trebui să ne pună pe gânduri: dacă în duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare anticipate, o mare parte din respondenţi (19,8%) nu ştiu cu cine să voteze (17,8% în ianuarie 2010). Alte 7% nu au dat un răspuns concret. Prin urmare, aproape fiecare a cincea persoană intervievată n-ar fi putut face o alegere întemeiată. Dintre respondenţii, care împărtăşesc anumite convingeri politice, cei mai mulţi au pledat în favoarea Partidului Comuniştilor – 30,8% (25,3% în ianuarie 2010). Urmează, conform numărului de voturi acumulate: Partidul Liberal Democrat din Moldova – 16,8% (19,7 % în ianuarie 2010), Partidul Democrat din Moldova – 10,2% (15,6% în ianuarie 2010), Partidul Liberal – 7,7% ( 9,3% în ianuarie 2010), Partidul Alianţa „Moldova Noastră” – 4,3% (4,5% în ianuarie 2010). Celelalte partide politice au acumulat un număr sub 3%.
• Respondenţii au fost rugaţi să-şi motiveze opţiunile într-o formă liberă. 18,0% din cei chestionaţi votează un anumit partid, dat fiind faptul că împărtăşesc ideologia şi politica acestuia, îi acceptă programul; 24,1% – apreciază înalt calităţile liderului formaţiunii; 25,1% – partidul are o echipă puternică; 35,5% – este un partid al faptelor concrete, realizează aşteptările oamenilor, întreprinde ceva bun, se gândeşte la popor; 4,7% – partidul n-a trădat; 3,0% – partidul luptă împotriva corupţiei şi criminalităţii.
• Conform rezultatelor studiului fiecare a patra persoană intervievată (25,2%) în ultimii ani şi-a schimbat preferinţele electorale, motivele fiind următoarele: m-am dezamăgit în programe, partide şi politicieni – 59,7%, mi-am schimbat opiniile sub influenţa agitaţiei electorale – 19,7%, a scăzut nivelul de trai, s-a deteriorat calitatea vieţii – 13,7%.
• 37% dintre respondenţi apreciază negativ faptul că în prezent în Republica Moldova s-a ajuns la alegeri parlamentare anticipate (58% în ianuarie 2010). 30% consideră că de această situaţie se face responsabil Partidul Comuniştilor (41% în ianuarie 2010), iar 29 la sută afirmă că toate forţele implicate în procesul politic se fac vinovate de alegerile anticipate ( 26% în ianuarie 2010).
• Fiecare a doua persoană chestionată este sceptică că va primi o informaţie veridică şi deplină cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009 de la Chişinău. Doar 22% consideră că vor fi informaţi corect, iar ceilalţi 28% nu sunt interesaţi de evenimentele din aprilie sau au refuzat să răspundă la această întrebare. Doar 17% dintre respondenţi au apreciat pozitiv activitatea Comisiei Nagacevschi, aproximativ de două ori mai mulţi (36%) – au apreciat-o negativ, iar 48 la sută n-au auzit nimic de această Comisie. 35% dintre intervievaţi consideră că evenimentele din 7 aprilie pot să se repete în viitorul apropiat.

III. Relaţii externe
• Potrivit opiniei respondenţilor, Republica Moldova are cele mai bune relaţii cu România – 79%. Uniunea Europeană şi Ucraina – 66%, SUA – 55%, Federaţia Rusă – 31%. Este necesar de menţionat că în comparaţie cu studiul întreprins anterior de ASDM, cetăţenii noştri apreciază mult mai prost relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă (ianuarie 2010, relaţii bune şi foarte bune – 70%, august 2010 – 31%).
• În cazul în care duminica următoare respondenţii ar fi puşi în situaţia de a se pronunţa pe marginea problemei referitoare la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cea mai mare parte a respondenţilor (54%) ar vota pro ( 61% în ianuarie 2010), 21 % – împotrivă şi doar 5% din respondenţi n-ar participa la vot. 20 % dintre respondenţi n-au fost în stare să se exprime clar care ar fi opţiunile lor la acest referendum.
• Dacă duminica următoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la NATO, 19% s-ar pronunţa în favoarea aderării (21% în ianuarie 2010) , iar 47% – împotrivă. Este mare şi numărul celor care nu sunt informaţi dacă este necesar ca Moldova să adere la NATO (22%). Există, de asemenea, un grup mare de persoane (7%) care, în general, nu ştiu ce reprezintă NATO. 5% din respondenţi n-ar participa la vot.
• Respondenţii n-au ajuns la o concluzie comună în ceea ce priveşte capacităţile actualei guvernări de a reintegra ţara (de a reîntoarce regiunea transnistreană în componenţa RM). Doar 15% - sunt de părere că acest lucru va reuşi, 44% – cred că acţiunile întreprinse vor eşua, iar 41% n-au ştiut ce să răspundă.

Victor Mocanu, preşedintele Asociaţiei Sociologilor
şi Demografilor din Republica Moldova,
doctor în sociologie
tel: (373-22) 271561; gsm (373-69) 135261; e-mail [email protected]