Recent, în incinta Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” a AŞM a avut loc cea de-a III-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiinţifice cu tema: „Cultură şi politică în Sud-Estul Europei (sec. XV-XX)”. Evenimentul  a fost  organizat de către Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM şi Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, sesiunea în cauză urmând ciclul de manifestări ştiinţifice planificate în cadrul unui proiect comun de colaborare între ambele institute.

Lucrările Sesiunii au fost deschise prin lansarea volumului  Neamul Cantemireştilor. Bibliografie – inestimabil instrument de lucru pentru cei interesaţi de tematica cantemiriană. Sesiunea a inclus două şedinţe, avându-i moderatori pe acad. Andrei Eşanu, dr Constantin Iordan, dr. Nicolae Fuştei şi prof. dr. Zamfira Mihail (ISSEE, Bucureşti). Prin spiritul şi rigoarea ştiinţifică proprie istoricului, referenţii au subliniat în comunicările lor aspecte diverse, inedite, obiectiv prezentate la tematica cercetată.

Academicianul Andrei Eşanu, coordonatorul sesiunii, s-a axat în expunerea sa pe tematica subiectelor de cultură şi politică în spaţiul sud-est european, bazate în mare parte pe noi abordări şi documente inedite.

Distinsa basarabeancă de origine, profesor doctor Zamfira Mihail, autoare a 18 monografii şi peste 100 de studii ştiinţifice, în comunicarea Noi scrieri româneşti din Basarabia (1840-1900), a reliefat importanţa valorificării documentelor inedite pentru asigurarea unor repere cât mai exacte în demersul reconstituirii adevărului istoric.
Cercetător ştiinţific dr. Constantin Iordan a evidenţiat unele consideraţiuni pertinente şi bine documentate din biografia Episcopului Cetăţii Albe şi Ismailului – Dionisie Erhan, piatra de mormânt a căruia se mai păstrează la Mănăstirea Suruceni din Republica Moldova.

Interesante şi inedite au fost temele de cultură şi religie prezentate de către istoricii dr. Nicolae Fuştei, dr. Tudor Candu, dr. Igor Cereteu, dr. Alina Felea, dr. Lilia Zabolotnaia, Valentina Eşanu ş.a. Aspecte legate de istoricul comunităţilor alogene în spaţiul Pruto-Nistrean  şi anume activitatea Comisiei Greceşti din Chişinău în anii 1824-1830 prin prisma documentelor inedite de arhivă au fost puse în discuţie de către dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Nu a fost lipsită de atenţie tematica politicilor comemorative în RSSM, subiect prezentat de către dr. Gheorghe Nicolaev; reprezentările mentalităţii nostalgice după URSS a fost subiectul abordat de dr. Virgiliu Bârlădeanu etc.

Un spirit nou, european, a adus în cadrul Sesiunii istoricul italian, cercetător ştiinţific, doctor Alberto Basciani, care activează în cadrul Universităţii Roma TRE, Italia, secretar ştiinţific responsabil al Asociaţiei Italiene de Studii de Istorie a Europei Centrale şi Orientale (AISSECO). Subiectul întitulat Italia, România şi Basarabia de la semnarea Tratatului din 1920 până la ratificarea lui în anul 1927 a impresionat prin modul interpretării şi a provocat polemici, generând confruntarea punctelor de vedere asupra unei tematici de interes universal. Remarcabil s-a dovedit a fi interesul istoricului italian vizavi de problematica Basarabiei, fiind autorul monografiei La difficile unione. La Bessarabia e la Grande Romania 1918-1940 (Dificila unire. Basarabia şi România Mare 1918-1940). Lucrarea recenzată de dr. conferenţiar Virgil Pâslariuc a fost prezentată în ziua de 3 septembrie, la Facultatea de Istorie şi Filosofie a USM, trezind curiozitatea audienţei, studiul monografic având ca fundament documente inedite de arhivă, investigate de către cercetător într-o vizită efectuată la Chişinău, în anul 2005.

Potrivit organizatorilor, comunicările prezentate în cadrul celei de-a III-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiinţifice vor fi publicate integral într-o ediţie specială.
 

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM, tel. 27-23-37