Bilanţul primului semestru al primului an după criză: economia RM îşi revine constant

2010-09-21

Nota informativă a Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică

Datele privind evoluţia PIB-ului pentru primul semestru al anului 2010 relevă faptul că economia naţională îşi revine după criză într-o manieră constantă - în ultimele 2 trimestre se înregistrează creştere economică. Această tendinţă permite să anticipăm că pentru 2010 s-ar putea atinge o creştere economică mai mare de 3%, în felul acesta Moldova ar fi printre liderii regionali la capitolul relansare economică (vezi Tabel 1).

Tabel 1. Creşterea economică prognozată în 2010 pentru ţările din regiunea Europei de est

Ţara Ritmul
prognozat al
creşterii
economice (%)
Ţara Ritmul
prognozat al
creşterii
economice (%)
>Ţara Ritmul
prognozat al
creşterii
economice (%)
Albania 3 Lituania 0,5 România -0,5
Belarus 2,4 Letonia 3,5 Rusia 4,5
Bosnia şi Herţegovina 0,5 Moldova >3 Serbia 1,5
Bulgaria 0,2 Macedonia 1,9 Ucraina 3
Polonia 3

  Sursa: elaborate de autor în baza datelor preluate  de laThe International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank, Global Economic Prospects:Fiscal Headwinds and Recovery. Regional appendix: Europe and Central Asia, 2010. Disponibil la:             http://siteresources.worldbank.org/INTGEP2010/Resources/GEP2010Summer2010-ECAAnnex.pdf

Evoluţiile din primul trimestru ridica semnul de întrebare privind caracterul creşterii economice, din cauza că principalul factor, care a contribuit la formarea PIB-ului au fost impozitele nete pe produse, cu un aport  2,8%, iar valorii adăugate brute i-a revenit un rol secund. Datele pentru al doilea trimestru  reflectă o cu totul altă imagine,  principala  contribuţie la formarea PIB , ce se cifrează la 3%, deja o are  valoarea adăugată brută. Această evoluţie arată că creşterea se datorează anume majorării cantităţii de mărfuri şi servicii produse.

Creşterea se resimte şi în sectoarele economiei: volumul producţiei industrial în perioada ianuarie – iulie s-a majorat cu 5,5% în comparaţie cu perioada similar a anului trecut, vânzările de mărfuri cu amănuntul s-au majorat cu 8,9%, iar volumul serviciilor presate populaţiei a crescut cu 6,3%. La fel, se atestă o uşoară revenire a activităţii investiţionale, astfel în primul semestru al anului 2010 formarea brută de capital fix a avut o creştere mică de 0,2%. Aceasta modestă urcare indică că activitatea investiţională a depăşit faza critică şi reintră într-o fază de ascensiune.

O situaţie specifică este în cazul exporturilor. Cu toate că în primele 7 luni avem o creştere a exporturilor  de 6,9%, volumul mărfurilor orientate spre UE este în scădere. Pe perioada primelor 7 luni s-au înregistrat o  diminuare cu 3,1% a exporturilor pe  piaţa UE  şi  creşterea  exporturilor pe piaţa CSI – cu 13,9 %, iar în alte ţări – cu 36,7%. Prin urmare, aceste evoluţii s-au transpus printr-o scădere a ponderii UE în structura exporturilor moldoveneşti de la 54,5% în ian. – iul. 2009 la 49,3% în 2010 şi o creştere a ponderii CSI cu 2,3% şi grupul „alte ţări” cu 2,8%, constituind 37,9 şi corespunzător, 12.8%.  Cel mai mari contribuţii asupra modificării exporturilor au avut-o: Rusia (5,2%), Turcia (4,3%), Marea Britanie şi Irlanda (1,9%), Grecia (1%), SUA (0,7%), Ucraina (0,6%),România (-2,6%), Elveţia (-1,5%), Germania (-1%), Belarus (-0,6%), Franţa (-0,4%). Italia, care în ultimii ani a constituit o importantă piaţă de desfacere, în această perioadă a fost mai puţin receptivă, înregistrând o creştere doar de 1%.  Ritmul negativ de creştere a exporturilor pe pieţele europene este determinat de faptul că aceste ţări înregistrează ritmuri mici, sau chiar negative de creştere economică (vezi Tabel 2).

Tabel 2. Rata reală de creştere a PIB-ului pe principalele pieţe de export din UE

  Ritmul de creştere comparativ
cu trimestrul precedent
Ritmul de creştere comparativ
cu aceiaşi perioadă a anului precedent
2009 2010 2009 2010
Trim.3 Trim.4 Trim.1 Trim.2 Trim.3 Trim.4 Trim.1 Trim.2
EU 27 0,4 0,1 0,2 1 -4,1 -2,1 0,6 1,7
Romania 0,1 -1,5 -0,3 0,3 -7,6 -6,9 -3,2 -0,5
Italia 0,4 0,1 0,4 0,4 -4,7 -2,8 0,5 1,1
Germania 0,7 0,3 0,5 2,2 -4,4 -2 2 3,7
Franţa 0,3 0,6 0,2 0,6 -2,7 -0,5 1,2 1,7
Polonia 0,6 1,1 0,5 - 1,4 2,8 2,8 -

 

Sursa: Preluat de pe

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-13082010-BP/EN/2-13082010-BP-EN.PDF

 La fel ca urmare problemelor impuse de criză, ţările UE se orientează spre pieţe mai competitive din punct de vedere al costului, o dovadă fiind  că în primul semestru 2010 cele mai semnificative creşteri în UE au fost înregistrate pentru importurile din India (+24%) şi China (+22%)

Totuşi în acest context pozitiv, pentru Moldova rămâne deschisă problema privind calitatea dezvoltării social economice. Dezvoltarea  are de suferit de pe urma deficitului de sustenabilitate a creşterii economice. O cauză a acestei  probleme constă în faptul că Moldova are reuşite modeste la capitolul crearea unui cadrului instituţional , ce ar eficientiza creşterea economică. Fiind o economie bazată pe utilizarea factorilor de producţie rolul central în asigurarea  competitivităţii economiei naţionale  le revine la aşa factori ca:  instituţiile,  mediul macroeconomic, infrastructura, sănătatea şi educaţia primară. Conform “The Global Competitiveness Report 2010-2011 pentru Moldova dintre aceşti piloni cea mai rea situaţie se atestă anume la capitolul instituţii (vezi Tabel 3).

 

Tabel 3. Poziţia Moldovei pentru pilonii de bază ce asigură competitivitatea ţării în clasamentul global

Pilonul

Rangul
(locul pe care ocupa Moldova
la acest pilon printre statele
incluse în clasament)

Numărul de ţări incluse în clasament
Instituţii 102 139
Infrastructură 97
Mediul Macroeconomic 90
Sănătate şi educaţie primară 94

 

Sursa: elaborat de autori conform datelor preluate de la World Economic Forum, The Global Competitiveness Report 2010–2011, 2010. Disponibil la: http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2010-11.pdf

 Conform aceluiaşi raport piedici importante în derularea activităţii  antreprenoriale sunt: corupţia şi ineficienţa instituţiilor publice. În acest context  o preocupare primordială pentru Guvern trebuie să fie realizarea unor schimbări structurale pe următoarele domenii:

-      reformarea instituţiilor publice;

-      perfecţionarea managementului întreprinderilor de stat;

-      continuarea reformei regulatorii;

-      reformarea sistemului judiciar;

-      combaterea reală a corupţiei.