Finanţarea sferei ştiinţei şi inovării, începând cu anul 2005, se efectuează în conformitate cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi în baza Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei. Pe parcursul ultimilor ani statul a finanţat domeniul ştiinţei şi inovării autohtone în următorul volum: 2004 – 67,9 mln. lei; 2005 – 115,7 mln. lei; 2006 – 177,7; 2007 – 283,7; 2008 – 366,0 mln. lei; 2009 – 318,6 mln. lei; 2010 – 315,9 mln. lei.

Mijloacele destinate sferei ştiinţei şi inovării de la bugetul de stat au fost direcţionate spre rezolvarea problemelor stringente socio-economice şi culturale conform direcţiilor strategice adoptate de către Parlamentul Republicii Moldova:
• valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale, fortificarea sănătăţii, securitatea alimentară, elaborarea noilor tehnologii, eficientizarea complexului energetic;
• pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi a infrastructurii;
• susţinerea bibliotecilor ştiinţifice;
• organizarea concursurilor;
• editarea lucrărilor şi revistelor ştiinţifice;
• dezvoltarea colaborării ştiinţifice cu organizaţii internaţionale;
• pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare prin doctorantură şi postdoctorantură.
Aceste sume au fost repartizate în conformitate cu numărul de state ştiinţifice, activitatea de bază a cărora este efectuarea cercetărilor. Bunăoară, în anul 2009, institutele AŞM, în număr de 19 au primit 53 % din volumul total, iar universităţile şi institutele de profil din cadrul Ministerului Sănătăţii, Ministerul Culturii, Ministerului Educaţiei, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, 23 de subiecţi la număr, pentru asigurarea cercetărilor de către colaboratorii nemijlocit preocupaţi cu ştiinţa – 47 %.

Distribuirea mijloacelor publice pentru finanţarea proiectelor ştiinţifice instituţionale, programelor de stat, proiectelor pentru tineri cercetători, proiectelor pentru procurarea utilajului performant, proiectelor de transfer tehnologic, proiectelor bilaterale internaţionale are loc în exclusivitate prin intermediul concursurilor naţionale. De exemplu, în perioada 2005-2009 au derulat 21 de programe de stat. La realizarea proiectelor din cadrul lor au participat echipe consolidate, formate din reprezentanţii mai multor organizaţii acreditate din sfera ştiinţei şi inovării. Astfel, din cele 244 de proiecte din cadrul acestor programe prin concurs 111 le-au revenit savanţilor din cadrul institutelor AŞM, 63 – universităţilor, 70 – institutelor de profil, toate aceste echipe de cercetători fiind mixte. La realizarea a 351 proiecte instituţionale au participat 140 de echipe din cadrul institutelor AŞM, 103 – din universităţi, 108 – institutele de profil. Din cele 92 de proiecte pentru tineri cercetători, institutele AŞM au câştigat 49, cei din universităţi–17, iar cei din institutele de profil – 26.
Pentru a aprecia nivelul real de finanţare a ştiinţei autohtone vom apela la următorul indicator: suma de investiţii în sfera ştiinţei şi inovării, raportată la PIB-ul ţării. Care este tabloul finanţării în acest context în Moldova? În anul 2004 volumul de finanţare a ştiinţei în, raportat la PIB, a constituit 0,25 %, în 2005 – 0,35 %, în 2006 – 0,45 %, în 2007 – 0,58 %, în 2008 – 0,63 %, în 2009 – 0,59 %, în 2010 – 0,53 %.

După cum observăm, investiţiile în sfera ştiinţei şi inovării din 2004 până în 2008 au crescut lent, dar consecvent, iar din 2009 ele se diminuează. În acest context, vom preciza că, în conformitate cu opinia scientologilor formată în baza investigaţiilor în mai multe ţări, ştiinţa poate influenţa real sectorul economic doar în cazul, în care finanţarea ei va constituie cel puţin de 1 % din PIB. O finanţare cu impact benefic se consideră în managementul ştiinţific, când nivelul alocărilor băneşti alcătuiesc 1,5-2 % din PIB, cifră formată din alocaţiile bugetare şi din cele ale investitorilor privaţi.

Pentru o orientare adecvată privind nivelul de finanţare a ştiinţei autohtone, vom aduce la cunoştinţă, ca exemplu, nivelul de finanţare a ştiinţei şi inovării în 2008, raportat la PIB, în câteva state ale lumii: SUA – 2,77 %, Germania – 2,53 %, Franţa – 2,02 %, Cehia – 1,47 %, Rusia – 1,04 %, Ungaria – 0,97 %, Belarus– 0,97 %,Ucraina – 0,87 %, Turcia – 0,72 %, Moldova – 0,63%,. România a primit recent o decizie de a aloca ştiinţei în 2011 cel puţin 2% din PIB.
Desigur, în unele state avansate industrial nivelul finanţării acestui domeniu este şi mai mare. În 2006, bunăoară, Israelul a finanţat domeniul cercetare-dezvoltare la nivel de 4,65% din PIB, Elveţia – de 3,73 %, Japonia – 3,39, Finlanda –3,37%. Ca urmare, în aceste şi alte ţări au avut loc revoluţii tehnologice, asigurând astfel un nivel mai înalt de prosperare.

Despre starea de lucruri din sfera ştiinţei şi inovării ne vorbeşte alocaţia financiară, raportată la un cercetător. De exemplu, în 2008 cheltuielile pentru cercetare – dezvoltare în SUA, raportate la un cercetător, au constituit 258,7 mii dolari, în Germania – 252,8, Franţa – 204,8, Turcia – 137,5, Cehia – 136,8, Ungaria – 104,8, Grecia – 87,8, Polonia – 56,7, Rusia – 50,1, România – 25,1, Belarus – 17,0 Ucraina – 11,7, Moldova – 8,4 mii dolari SUA. După cum vedem, cheltuielile respective în Moldova sunt cele mai mici.

Există şi un alt indicator în ştiinţă, care ne informează despre numărul de angajaţi în activitatea de cercetare-dezvoltare, raportat la 10.000 de angajaţi în economie. Astfel, în Germania activează 127 de angajaţi, inclusiv 73 de cercetători raportaţi la 10.000 de angajaţi în economie, în Franţa respectiv – 145 şi 84, în Rusia – 127 şi 66, în Cehia – 96 şi 56, Grecia – 76 şi 44, Ucraina – 74 şi 38, Belarus – 68 şi 41, Polonia – 47 şi 39, Moldova – 42 şi 28.

Un alt indicator este numărul de articole ştiinţifice, publicate în reviste de circulaţie internaţională cu factor de impact mare (ISI) per cercetător ştiinţific. Ce înseamnă revistă cu impact factor? Numărul de citări timp de un an raportat la numărul de articole publicate într-o revistă ştiinţifică. Anume acest indicator caracterizează nivelul calitativ al cercetării într-o ţară. De exemplu, în 2008 numărul de articole ştiinţifice, publicate în reviste cu impact factor per cercetător ştiinţific a constituit în Grecia – 0,48, Turcia – 0,39, Ungaria – 0,33, Polonia – 0,30, Germania şi Franţa – câte 0,29, Cehia – 0,27, SUA – 0,23, România – 0,21, Moldova – 0,09, Rusia şi Ucraina – câte 0,06, Belarus – 0,05 articole.

În vederea implementării rezultatelor ştiinţifice, această perioadă au fost create Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, parcurile ştiinţifico-tehnologice „Academica” şi „Inagro”, Incubatorul „Inovatorul”. Merită a fi menţionată şi crearea unor platforme tehnologice naţionale înzestrate cu utilaj performant pentru utilizare colectivă, în primul rând, de cei tineri.

Consolidarea comunităţii ştiinţifice din Moldova, la rândul ei, a determinat dezvoltarea ascendentă a cooperării internaţionale. Ca rezultat, în perioada 2005-2009 au fost semnate circa 30 de acorduri de cooperare tehnico-ştiinţifică, au fost lansate programe bilaterale de granturi cu Fondul de Cercetări Fundamentale din Federaţia Rusă, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al Ucrainei, Fondul Ştiinţific Umanitar din Federaţia Rusă, Fondul Republican de Cercetări Fundamentale din Belarus, Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării al Germaniei, Consiliul Naţional de Cercetare din Italia. Comisia Europeană a lansat negocierile de asociere a Republicii Moldova la Programul Cadru al UE pentru ştiinţă şi dezvoltare tehnologică, statut ce va permite cercetătorilor din ţară să dispună în spaţiul european de aceleaşi drepturi ca şi cercetătorii din statele membre ale UE.

Pe parcursul ultimilor 5 ani, cercetătorii moldoveni au obţinut prin concurs din SUA (CRDF/MRDA) 141 de granturi în valoare de 38,03 mil. lei; de la Comisia Europeană – 46 de proiecte (35,39 mil.lei); Centrul Ştiinţifico-Tehnologic din Ucraina (STCU) – 16 proiecte (20,89 mil.lei); Comitetul Ştiinţific NATO – 6 (14,12 mil.lei); SCOPES – 25 (21,29 mil. lei); Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică – 4 (32,30 mil. lei). În total, în perioada de referinţă, au fost realizate 238 de proiecte internaţionale în sumă de peste 162 mil. lei.

Direcţia politici, management şi monitorizare în sfera ştiinţei şi inovării a CSŞDT al A.Ş.M.