Fulgii de carbon stratificaţi realizează minuni tehnologice

Premiul Nobel în fizică pentru anul 2010 este decernat savaniţilor de origine rusă Andre Geim şi Konstantin Novoselov, absolvenţi ai renumitului Institut de Fizică şi Tehnică din Moscova, ambii în prezent colaboratori ai Universitaţii din Mancester, Marea Britanie, pentru descoperirea şi studierea membranelor constituite dintr-un singur strat atomar de carbon, numite în literatura ştiinţifică foi de grafen („graphene sheets”). Andre Geim este în vîrsta de 51 ani, iar colegul său Konstantin Novoselov are doar 36 ani şi se plasează, în urma deciziei de la Stockolm, printre cei mai tineri laureaţi ai Premiului Nobel. Valoarea acestui prestigios premiu în acest an este de aproape 1,5 mln dolari SUA.
 

 Solicitat să comenteze această realizare ştiinţifică a proaspeţilor laureaţi Nobel, membrul corespondent Ion Tighineanu, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, coordonator al Programului de Stat „Nanotehnologii şi nanomateriale”, a precizat că foile de grafen nu sunt altceva decât straturi constituente ale grafitului utilizat, în particular, în creioane. Fiind un material stratificat cu legături chimice slabe între foile monoatomare constituente, grafitul lasă uşor urmele sale pe hârtie în timpul scrisului, acestea reprezentând de fapt mai multe straturi de grafen. Totuşi, problema despicării unui singur strat atomar de carbon de la grafit nu era clară pentru savanţi, cu atât mai mult că unii dintre ei considerau că peliculele monoatomare sunt instabile. Interesant este că în primele expermente, realizate în 2004, fizicienii despicau membrane din grafit cu ajutorul scociului (ce poate fi mai simplu?!), reuşind să identifice în fulgii de carbon şi membrane monoatomare, adică de grafen.
 

Fizicianul Ion Tighineanu a subliniat, totodată, că grafenul este un semimetal cu proprietăţi excepţionale, fiind considerat un material ideal pentru spintronică. Pe lângă conductibilitatea electrică foarte bună, grafenul posedă şi o conductibilitate termică record, de 10 ori mai mare decăt cea a cuprului. Fiind amestecat cu materiale plastice, grafenul induce conductibilitate electrică necesară pentru multiple aplicaţii practice. De asemenea, foile de grafen sunt de circa 100 de ori mai trainice decât oţelul, desigur, la dimensiuni atomare. Având în vedere interesul mereu în creştere al savanţilor faţă de explorarea grafenului, fără îndoială, că în timpul apropiat vom fi martorii a multor fenomene neobişnuite, descoperite în acest material simplu potrivit construcţiei sale, dar, totodată, de unicat după performanţe, a precizat în încheiere intervievatul.

        Tatiana Rotaru,
            Centrul Media al AŞM