Conceptul de plan de conturi unic integrat cu clasificaţia bugetară poate fi uşor ilustrat schematic. Figura respectivă constituie două cercuri care se intersectează. Partea comună reprezintă esenţa integrării PC cu CB.
Clasificaţia bugetară economică face parte integral din planul de conturi unic. Deoarece actual planificarea după clasificaţia economică este de fapt cel mai detaliat nivel de planificare, pe viitor fiind integrat complet cu planul de conturi unic va reduce considerabil lucrul şi timpul utilizat de contabil pentru înregistrarea operaţiunilor. Dacă astăzi fiecare operaţiune este înregistrată de două ori – o data în evidenţa contabilă prin formule contabile şi a doua oara cu reflectarea în clasificaţia bugetară economică, mîine operaţiunile vor fi înregistrate numai o singură dată deoarece PC unic cuprinde clasificaţia bugetară economică.
Ne-integrate rămîn celelalte dimensiuni ale clasificaţiei bugetare şi elementele non-cash ale planului de conturi.

În Moldova clasificaţia bugetară este formată din 5 segmente: clasificaţia organizaţională, funcţională, a programelor, economică şi clasificaţia surselor.
Clasificaţia organizaţională răspunde la întrebarea cine gestionează mijloacele bugetare. De exemplu: Ministerul Finanţelor, Grădiniţa din r-nul. Rîşcani etc.
Clasificaţia funcţională indică în care sector se vor utiliza banii, sau care funcţie a statului este îndeplinită prin utilizarea mijloacelor bugetare. De ex. protecţie socială, ocrotirea sănătăţii etc.
Clasificaţia programelor răspunde la întrebarea ce rezultat se urmăreşte a fi obţinut ca urmare a utilizării banilor din buget. De ex. Gestiunea finanţelor publice, dezvoltarea agriculturii etc.
Clasificaţia economică răspunde la întrebarea pentru ce se utilizează banii sau natura economică a acestora: salarii, energie electrică, taxă pe valoare adăugată, etc.
Clasificaţia surselor indică de unde vin banii, care buget beneficiază de resursele bugetare, cine sunt donatorii în cazul surselor de finanţare externă.

Segmentele clasificaţiei bugetare nu se vor modifica pe viitor, schimbarea constă în conţinutul şi calitatea informaţiei ce va fi obţinută prin noua clasificaţie bugetară.
După cum se observă din tabel, clasificaţia bugetară de mîine are  un caracter mai structurat şi mai ierarhic comparativ cu clasificaţia de astăzi. Segmentele clasificaţiei bugetare noi sunt construite pe mai multe trepte subordonate. De exemplu clasificaţia funcţională astăzi are 2 nivele – mîine va avea 3, clasificaţia economică astăzi are 2 nivele – mîine va avea 6 etc. Unicul segment care include nivele independente între ele este clasificaţia surselor.
Fiecare treaptă a segmentelor clasificaţiei bugetare reprezintă un nivel de raportare. La nivele superioare se obţin rapoarte cu caracter agregat, iar la cel mai detaliat nivel informaţia este utilă instituţiilor bugetare şi mai puţin factorilor de decizie. În dependenţă de organismul care solicită informaţie, clasificaţia bugetară de mîine permite generarea rapoartelor la diferite nivele de agregare pentru a faciliat procesul decizional. Spre exemplu clasificaţia econmică de astăzi  are 2 nivele, iar nivelul maxim de agregare ce poate fi obţinut din această clasificaţie este articolul economic care este foarte detaliat. Pe cînd clasificaţia de mîine este construită pe 6 trepte, iar rapoartele pot fi obţinute la fiecare nivel din cele 6 în dependenţă de necesitate.
Clasificaţia surselor este un concept nou. Astăzi unele din conceptele clasificaţiei surselor se utilizează însă nu sunt purtătoare de coduri. De exemplu mijloacele speciale, fondurile speciale etc. fac parte din clasificaţia surselor şi sunt concepte care există şi astăzi numai că nu au cod.
Altă deosebire între clasificaţia de astăzi şi cea de mîine este numărul de semne. Dacă astăzi în total clasificaţia are 28 de semne pe toate segmentele, mîine clasificaţia va avea 39. Majorarea numărului de semne se datorează sporirii numărului de nivele în cadrul segmentelor clasificaţiei bugetare. Deşi numărul de semne creşte acesta nu trebuie să fie un motiv de îngrijorare deoarece implementarea tuturor segmentelor va avea loc numai odată ce va fi implementat sistemul informaţional de management financiar şi programul 1C modificat pentru instituţiile bugetare. Mai mult ca atît, dacă e să analizăm clasificaţiile funcţională şi economică care ocupă cea mai mare pondere pentru fiecare instituţie bugetară în parte, atunci se poate observa că numărul de semne pentru clasificaţia funcţională va rămîne neschimbat, la acest segment al clasificaţiei se va modifica structura şi relaţiile de subordonare. Clasificaţia economică actual formează 5 semne pe 2 nivele, iar mîine va avea cu un semn mai mult însă 6 nivele şi respectiv o flexibilitate de 3 ori mai mare de a produce rapoarte la diferite trepte de agregare.

Clasificaţia organizaţională ocupă 12 semne şi este organizată pe 3 trepte: ORG1, 2 şi 3.
Din schemă se disting clar relaţiile de subordonare dintre cele 3 trepte.
Primul nivel – ORG1 semnifică executorul primar de buget – autoritate publică sau alta agentie guvernamentală sau locală,  care are în subordine instituţii bugetare şi posedă dreptul de a aproba alocatii pentru acestea. Pe viitor ORG 1 va avea 4 semne – cu unul mai mult decît astăzi. Motivul acestei schimbări este faptul că lista executorilor primari de buget va fi supusă codificării pe nou. Mai mult ca atît, s-a recurs la codificarea pe nou a executorilor primari pentru a crea o structură logică pentru nivelul local, pentru acestea, codul executorului primar va conţine anumită informaţie necesară şi nu va fi doar un număr de ordine.
Nivelul 2 – ORG2 este subordonat ORG1 şi semnifică executorii secundari şi terţiari de buget – instituţie bugetară subordonată executorului primar de buget prin intermediul căruia îşi realizează dreptul de executare a alocaţiilor de la buget. ORG2 va avea 5 semne – cu un semn mai mult decît astăzi.
Exercitiu privind structura APC.
Proiectul clasificatiei si tabelul de subordonare.
Modificarile recente privind clasificatia organizationala (toate 5 semne)
Exercitiu privind clasificatia organizationala B (tipuri de institutii).
Nivelul 3 – ORG3 este subordonat ORG2, semnifică tipul instituţiei

Clasificaţia funcţională organizează activităţile Guvernului conform scopurilor (educaţie, asistenţă socială, aparare, etc.)
Clasificaţia funcţională de mîie va avea 4 semne, la fel cît are ţi astăzi. Se va modifica structura acesteia. Din două nivele existente astăzi vor fi create 3: grup principal. grup, subgrup.
Grupul principal constă din 10 funcţii ale statului în strictă conformitate cu standardele COFOG elaborate de United Nations şi utilizate în GFS 2001.
Asigură comparabilitatea funcţiilor între diferite state.
Grupul este subordonat grupului principal, iar subgrupul – grupului.

Clasificaţia programelor este structurată pe 3 nivel la fel precum clasificaţia organizaţională, şi funcţională.
Deja sunt implementate clasificaţiile programelor şi subprogramelor. La aceste segmente nu vor fi operate modificări. Totuşi în clasificaţia viitoare se va mai elabora o treaptă – activităţile. La moment clasificaţia activităţilor nu este definitivată. Se planifică ca toţi indicatorii de performanţă să treacă la segmentul activităţilor. Mai multe detalii vor urma în şedinţele de instruire ulterioare cînd se vor prezenta clasificaţiile cu toate regulile, instrucţiunile şi principiile lor.

Indicaţii metodice privind aplicarea clasificaţiei funcţionale
Indicaţii metodice privind aplicarea clasificaţiei economice
Clasificaţia Funcţională
Clasificaţia programelor  - nivelul 3 "Activităţi"
Clasificatia surselor
Registrul executorilor
Planul de conturi unic şi Clasificaţia bugetară