La Academia de Ştiinţe a Moldovei, recent, şi-a ţinut lucrările Conferinţa Internaţională „Apa – istorie, resurse, perspective”. Evenimentul a întrunit peste 150 de reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice din ţară şi savanţi cu renume din instituţiile ştiinţifice din Austria, România, Rusia, Ucraina, Polonia, SUA, Marocco, Moldova.

La inaugurarea lucrărilor Forului a participat Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului.

În deschiderea Conferinţei a luat cuvântul preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca care a menţionat că evenimentul a avut drept obiectiv de a uni într-un for unic cercetători din diferite domenii - chimie, fizică, dar şi domeniul umanistic, o întrunire în atare format fiind organizată pentru prima dată. Acest lucru, a subliniat acad. Gheorghe Duca, se face pentru a accentua importanţa eforturilor actuale ale specialiştilor din diverse domenii în ideea identificării problemelor apei şi a soluţiilor, precum şi de a explora cultura ce ţine de domeniul apei. „Apa este unul dintre darurile cele mai importante ale naturii pentru omenire, asigurarea accesului oamenilor la apa potabilă de calitate este cel mai important obiectiv ”, a subliniat academicianul, relevând rolul major al apei pentru sănătate, în economia naţională, în istoria diferitor state, dar şi în religie, mitologie şi artă. „Conferinţa Internaţională este platforma pentru dezbaterea problemelor ce ţin de resursele de apă, identificarea căilor soluţionării lor, schimbul de experienţă şi informaţie, stabilirea relaţiilor între cercurile ştiinţifice din diferite ţări”, a specificat preşedintele AŞM.

În cadrul şedinţei plenare a Forului a luat cuvântul academicianul Vladislav Goncearuk, renumit savant, membru al Prezidiului Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În intervenţia sa, academicianul a expus necesitatea efectuării cercetărilor privind crearea unor tehnologii de purificare şi tratare a apelor, subliniind că problema calităţii apei rămâne actuală în toate timpurile, în comunicarea sa fiind prezentate metode moderne şi eficiente de epurare a apei.

Cu titlu special a fost propusă participanţilor la for tematica rolului apei în folclor, în muzica populară şi în mitologia populară care a fost dezvoltată în comunicarea absolut inedită a profesorului Thede Kahl de la Academia de Ştiinţe din Austria. Vorbitorul a pornit de la nişte exemple din toată lumea, începând cu Australia, făcând comparaţie cu America Latină, India, Africa, unde se găseşte peste tot dansul ploii, acelaşi element fiind găsit şi în regiunile mai uscate din Europa, de exemplu, „Paparuda”. Peste tot, unde este lipsă de apă, susţine cercetătorul, pot fi găsite elemente în folclor care reprezintă un fel de credinţă populară, prin care ar putea fi provocată ploaia. Profesorul austriac a prezentat exemple din toată lumea despre apa vie, apa vieţii şi apa morţii, un motiv pe care îl putem găsi în foarte multe culturi, în foarte multe ţări.

În contextul asigurării cu apă potabilă de calitate, intervenţii relevante au avut renumiţii savanţi Michael Metzeltin, prof. Othnar Nesteroy (Austria); acad. Yuri Scurlatov (Rusia); prof. Constantin Ionescu-Târgovişte, dr. Margareta Nicolau (România); dr. hab. prof. Ion Guceac, dr.hab. Elena Zubcov, dr.hab. Orest Melniciuc, dr. hab. Maria Gonţa, dr. Viorica Gladchi (Moldova) etc.

Timp de două zile, în cadrul sesiunilor, participanţii la Conferinţă au discutat o diversitate de aspecte ce reliefează rolul apei, contribuţii privind echilibru între apă şi sol în contextul agrar, utilizarea apei potabile în sistemul alimentar, reprezentarea apei în obiecte de artă, dar şi constituţionalizarea dreptului la apă, care, în expunerea specialiştilor reprezintă o condiţie indispensabilă pentru accesul la apă ca sursă a vieţii şi demnităţii.

Cercetătorii prezenţi la Conferinţă susţin că pentru a conştientiza rolul esenţial al apei este foarte important de a combina mai multe discipline, chimiştii, fizicienii şi geografii având, bineînţeles, cuvântul cel mai important de spus la acest subiect de actualitate.

În opinia participanţilor, această reuniune s-a realizat într-o combinaţie foarte reuşită şi aduce în prim-plan preocupările savanţilor din mai multe domenii, stimulând în acelaşi timp creşterea sensibilităţii pentru înţelegerea elementului apei. Mai mult, acest for s-a dovedit a fi un bun început pentru colaborarea între academiile de ştiinţe din diverse ţări, s-au cunoscut cercetătorii de la ştiinţele naturale cu cei de la ştiinţele umanistice, au identificat eventuale oportunităţi de colaborare, au discutat despre probleme la care pot şi au cu ce contribui toţi savanţii.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM, tel. 27-23-37