Conform Hotărârii Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM din 15 noiembrie curent, va fi convocată Adunarea Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii pe 13 decembrie curent, iar Adunarea membrilor titulari ai AŞM – pe 16 decembrie. În cadrul ambelor adunări vor avea loc alegeri la cele două posturi vacante de membri titulari ai AŞM, la specialităţile Chimia compuşilor coordinativi şi Ştiinţe ale solului. Unul din cei doi candidaţi, înregistrat la Comisia de concurs, este cunoscutul savant chimist, membrul corespondent Constantin Turtă, şeful laboratorului chimia bioanorganică şi nanocompozite al Institutului de Chimie al AŞM.

Absolvent al şcolii medii din or. Rezina (1956), licenţiat al facultăţii de chimie a Universităţii de Stat din Moldova (1961), tînărul dotat Constantin Turtă a fost repartizat într-un institut de cercetări al Ministerului Apărării al URSS, amplasat lîngă oraşul Saratov, unde a activat în calitate de cercetător stagiar timp de trei ani. Acolo a prins gustul cercetării, pe care nu l-a pierdut de atunci nici odată. La întoarcere în Moldova s-a încadrat în muncă ca asistent la Institutul Politehnic din Chişinău. În 1966 a fost admis în doctorantură la Institutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, peste un an continuă studiile de doctorat la Institutul de Fizică Chimică al AŞ a URSS din Moscova.

Interesele ştiinţifice ale savantului sunt destul de vaste, cuprinzînd mai multe domenii ale chimiei moderne: anorganică, fizică, bioanorganică şi cuantică. Calea de cercetător în institut a început-o în calitate de chimist "sintetic", preparînd şi studiind compuşii coordinativi ai metalelor de tranziţie şi, în primul rînd, ai fierului. În studiile sale de mai tîrziu dl Turtă pune accentul pe metodele magnetochimice şi spectroscopia Mossbauer. Graţie noilor predilecţii ale tînărului savant, care şi-a asamblat din blocurile necesare echipamentul respectiv, deloc simplu, aceste procedee sunt pe larg folosite atît de colaboratorii Institutului de Chimie, cît şi de colegii de breaslă din ţară şi de peste hotare. El a fost printre primii cercetători chimişti din republică, care a computerizat metodele de studiu din dotare, sporindu-le evident eficienţa.

Între timp, chimistul Constantin Turtă îşi extinde aria sa de interese ştiinţifice, concentrîndu-şi eforturile asupra sintezei şi studiului compuşilor coordinativi ai biometalelor care, de regulă, posedă activitate biologică – obiect de studiu al specialiştilor din chimia bioanorganică. În colaborare cu colegii săi din grupul de cercetare, apoi cu cei din laboratorul de chimie bioanorganică, dl Turtă elaborează metode originale de sinteză a carboxilaţilor homo- şi heteronucleari ai fierului şi altor metale, inclusiv a pămînturilor rare.

A elaborat procedee eficiente de obţinere a monocristalelor din toate clasele de complecşi studiaţi, reuşind, în strînsă cooperare cu specialiştii analizei cu raze-X din Chisinău, Moscova, Polonia şi Germania, să identifice structura lor moleculară şi cristalină. Dintre rezultatele sale de pionerat poate fi menţionat studiul unor efecte dinamice, rar întîlnite, ca izomeria de spin, delocalizarea dinamică a electronilor pe n centre în compuşii fierului cu valenţă mixtă şi trecerea de fază în compuşii metalo-organici. În baza primelor efecte, cercetările realizate de Institutul de Chimie, în colaborare cu Institutul de Fizică Chimică şi Universitatea „M. Lomonosov” din Moscova, au dezvoltat efectiv chimia compuşilor coordinativi ai fierului. Rezultatele ştiinţifice au fost publicate în cele mai prestigioase reviste ştiinţifice din URSS şi prezentate la diferite foruri ştiinţifice unionale şi internaţionale.

Astfel, după prezentarea rezultatelor în 1982 la conferinţa de specialitate de la Budapesta C. Turtă a iniţiat o colaborare interesantă cu profesorul universitar R. Cannon de la Universitatea de Est (Norwich, Anglia), care a durat mai mulţi ani, realizînd împreună în 1994 un grant european (INTAS). Totodată, chimistul moldovean a făcut un stagiu de 1,5 luni în instituţia respectivă de educaţie şi cercetare.

În 1984, pentru prima dată, a sintetizat şi a studiat multilateral carboxi-clusterul tetranuclear al fierului(III) de tip „fluture”, demonstrând posibilitatea de a obţine sisteme cu o nuclearitate mai înaltă. În continuare, grupul profesorului C. Turtă a reuşit, tot fiind primul, să sintetizeze şi să studieze carboxi-clusterii heterotetranucleari cu introducerea ionilor pământurilor rare în componenţa moleculei. Studiul minuţios al acestei grupe de substanţe, în cadrul unui stagiu de o lună (2007) în Universitatea din Zaragosa (Spania) la prof. J. Bartolome, a fost efectuat ca parte componentă a programului european de cercetare "MAGMANet. Astfel, ei au demonstrat (Phys. Rev.B, 2009) că unii carboxilaţi heterotetranucleari posedă proprietăţi de magneţi moleculari – domeniu, care este la moment unul din cele de „top” în chimia coordinativă. Discipolii prof. C. Turtă, doctorii în chimie Valeriu Mereacre şi Denis Prodius continuă în prezent aceste cercetări la Institutul de Chimie Anorganică al Universităţii din Karlsruhe, Germania.

Una din particularităţile distincte ale cercetărilor efectuate sub conducerea prof. Turtă constă în orientarea lor spre rezolvarea unor probleme de importanţă practică. Preparatul "Gajazot", elaborat şi studiat în colaborare cu colectivul acad. Simion Toma, are o activitate anticlorozică pronunţată. Testările în continuare a carboxi-clusterilor homo- şi heterotrinucleari ai fierului au demonstrat că unele substanţe conduc la sporirea rezistenţei plantelor, ceea ce este extrem de important în condiţiile nefavorabile ale naturii: umiditate redusă, temperaturi extreme.
Totodată, membrul corespondent C. Turtă a obţinut un set întreg de alţi compuşi biologic activi, ce prezintă interes pentru intensificarea proceselor biotehnologice. Cercetările, realizate în strînsă colaborare cu colectivul condus de acad. V. Rudic de la Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM şi Universitatea de Stat din Moldova, în cadrul unui grant MRDA-CRDF cu profesorul Ch. Simmons din SUA, au demonstrat că introducerea compuşilor coordinativi noi obţinuţi ai fierului în amestecul nutritiv al Spirulinei platensis, contribuie la acumularea fierului în biomasă până la 1,1 %. Administrarea extractului purificat din spirulină – BioRFe, cu un conţinut înalt de fier conduce la normalizarea principalilor indicatori sanguini în anemia nutritivă.

Rezultatele ştiinţifice obţinute de C. Turtă şi cercetătorii laboratorului chimia bioanorganică şi nanocompozite, pe care-l conduce, au fost reflectate în cele peste 500 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 33 brevete de invenţii. Ele au fost comunicate la zeci de foruri internaţionale şi prezentate la diferite expoziţii naţionale şi internaţionale.

Nivelul ştiinţific înalt al acestor cercetări este confirmat de rezultatele publicate în cadrul colaborării internaţionale cu instituţii de profil din Rusia, Anglia, România, Spania, Polonia, Germania etc. Profesorul Turtă a adus o contribuţie substanţială la pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare. Sub conducerea sa au fost realizate şi susţinute 2 teze de doctor habilitat şi 6 de doctor în chimie, peste 20 de teze de licenţă. Este înalt apreciat şi ca preşedinte al Consiliului specializat pentru decernarea gradelor ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat în chimia anorganică la Institutul de Chimie. Mai mulţi ani a activat în cadrul catedrelor de chimie anorganică ale UTM, USM şi Universităţii AŞM, prezentînd cursuri normative şi speciale. A ţinut, de asemenea, cursuri la Universităţile din Iaşi, Timişoara şi Duşambe.

Pentru realizări ştiinţifice de performanţă chimistului Constantin Turtă i s-a conferit titlul de profesor universitar (1995), a fost ales membru corespondent al AŞM (1995). A fost distins cu Ordinul “Gloria Muncii” (1996), medalia. “L.A. Ciugaev” a Institutului de Chimie Generală şi Anorganică din Moscova (2005). Este laureat al Premiului Prezidiului AŞM (1995) şi Premiului Naţional în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii (2004).
În iunie 2000, Adunarea Generală a AŞM l-a ales în funcţia de secretar ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în care a activat până în 2004.

Dacă ar fi să menţionăm calităţile distincte ale savantului şi omului Constantin Turtă, am putea fi foarte concişi: erudiţie, profesionalism, punctualitate, exigenţă faţă de sine şi colegii săi. Depune eforturi concrete pentru prosperarea ştiinţei şi a imaginii ei în ţară şi-n lume. Savant notoriu, om cinstit şi patriot al acestui pământ, sunt ferm convins că membrul corespondent Constantin Turtă este demn de a fi ales în calitate de academician al AŞM.

Academician Pavel Vlad,
şef de laborator al
Institutului de Chimie al AŞM

Articolul a fost publicat în revista „Săptămîna”, nr. 49, 03.12.2010