Conform Hotărârii Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM din 15 noiembrie curent, va fi convocată Adunarea Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii pe 13 decembrie curent, iar Adunarea membrilor titulari ai AŞM – pe 16 decembrie. În cadrul ambelor întruniri academice vor avea loc alegeri la cele două posturi vacante de membri titulari ai AŞM, la specialităţile Chimia compuşilor coordinativi şi Ştiinţe ale solului. Unul din cei doi candidaţi, înregistrat la Comisia de concurs, este cunoscutul savant chimist, membrul corespondent Constantin Turtă, şef de laborator la Institutul de Chimie al AŞM.

Când ne propunem să apreciem valoarea unui savant, ne referim de regulă la lucrările sale ştiinţifice, publicate în ţară şi peste hotare, apelăm la diverşi indicatori de măsurare a rezultatelor cercetărilor, ne interesăm şi de faptul dacă participă la pregătirea cadrelor ştiinţifice. În acest sens, CV-iul chimistului Constantin Turtă, membru corespondent al AŞM, şeful laboratorului chimie bioanorganică şi nanocompozite, este impresionant. A publicat în calitate de autor şi coautor peste 500 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 200 în reviste cu impact factor, şi 32 brevete de invenţie. A fondat în ţara noastră direcţia ştiinţifică aplicaţii ale spectroscopiei Mössbauer în chimie. Conform datelor Institutului de Informaţie Ştiinţifică din SUA, lucrările sale sunt citate în circa 600 de publicaţii din ţară şi de peste hotare, un rezultat excelent pentru un cercetător consacrat. În palmaresul realizărilor ştiinţifice sunt incluse şi cele 8 teze de doctor şi doctor habilitat în chimie, susţinute sub conducerea sa.

Integrarea în cercetarea ştiinţifică internaţională, colaborarea cu savanţii din alte state, sunt condiţii, pe care respectându-le, te vor face un specialist competitiv, să înţelegi şi să simţi domeniul căruia te-ai consacrat, să cunoşti problemele de care-s preocupaţi colegii din străinătate. Doar în atare situaţie te vei simţi în largul tău sau, altfel spus, pe creasta valului. Ca şi mulţi alţi savanţi consacraţi de la noi, a trecut botezul ştiinţific la Moscova, în perioada doctoranturii, la Institutul de Fizică Chimică al Academiei de Ştiinţe a ex-URSS, condus de acad. Nicolai Semenov, laureat al Premiului Nobel. Lucrările savanţilor din acel institut erau recunoscute de toată comunitatea ştiinţifică mondială. De exemplu, în Sectorul structura materiei printre alte teme de cercetare colectivul lucra intensiv şi asupra implementării efectului Mössbauer în fizică, chimie şi biologie. Şcoala ştiinţifică din domeniul fizicii chimice de aici a jucat un rol decisiv în afirmarea tânărului Constantin Turtă ca cercetător. Vom preciza că rezultatul ştiinţific nominalizat a fost descoperit de savantul german Rudolf Mössbauer în 1958, căruia după 3 ani i s-a decernat Premiul Nobel în domeniul fizicii. Efectul Mössbauer, descoperit în Germania, studiat intensiv la Moscova şi în alte centre ştiinţifice ale lumii, l-a marcat pentru totdeauna şi pe Constantin Turtă. Revenind la Chişinău, a aprins flacăra cercetărilor în domeniu şi aici, creând o direcţie ştiinţifică nouă – aplicaţii ale spectroscopiei Mössbauer în chimie. Mai târziu a editat şi un manual pentru studenţi „Introducere în spectroscopia de rezonanţă gama (spectroscopia Mössbauer)”.

Spre sfârşitul anilor `80 ai secolului trecut Constantin Turtă devenise o autoritate ştiinţifică recunoscută în domeniu. Susţinerea tezei de doctor habilitat la renumitul Institut de Chimie Fizică din Kiev în domeniul efectelor dinamice în complecşii fierului – domeniu de tangenţă între chimie şi fizică, constituie o realizare de certă valoare ştiinţifică.

În activitatea sa cotidiană profesorul Constantin Turtă a considerat prioritar iniţierea multiplelor relaţii de colaborare internaţională, promovate de-a lungul anilor. Primii paşi în acest context i-a realizat încă la începutul anilor `80 prin contactele de colaborare cu profesorul Roderick Cannon de la Universitatea din Norwich, Marea Britanie. Interesul comun al savanţilor era axat pe studiul compuşilor fierului cu valenţă mixtă. Mai târziu, în 1984, profesorul Cannon a întreprins o vizită la Chişinău, unde s-a familiarizat cu cercetările savantului moldovean şi ale colegilor săi. În lucrarea de sinteză [R.D.Cannon, R.P.White „Chemical and Physical Properties of Triangular Bridged Metal Complexes”] sunt menţionate rezultatele cercetătorilor din Moldova şi Rusia cu privire la sinteza a noi carboxi-clusteri ai fierului cu valenţa mixtă, determinarea structurii lor cu raze-x şi dependenţa de temperatură a spectrelor Mössbauer. Această clasă de substanţe a format obiectul de studiu al mai multor centre ştiinţifice din Marea Britanie, SUA, Japonia, Germania, România.

La începutul anilor `90 prof. Constantin Turtă a promovat o colaborare fructuoasă cu cercetătorii din România, inclusiv în cadrul Programul bilateral de cooperare tehnico-ştiinţifică. În continuare activitatea ştiinţifică internaţională a fost extinsă cu cercetătorii din Spania. Împreună cu prof. G. Filoti (grupul spectroscopiei Mössbauer din Institutul Naţional de Fizica Materialelor din Măgurele) şi prof. J. Bartolome (University of Zaragoza, Departamento de Fisica de la Materia Condensada, Instituto de Ciencia de Materiales de Aragón), a realizat cu succes un studiu comun al efectului Mössbauer la diferiţi izotopi şi la carboxi-clusteri tri- şi tetranucleari.

În cadrul granturilor bilaterale cu Academia Română au fost realizate cercetări ştiinţifice cu savanţi de la Institutul de Chimie Fizica „I.G. Murgulescu”, Universitatea din Bucureşti, Institutul de Chimie Macromoleculară „P. Poni” şi Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi.

O serie de lucrări de valoare membrul corespondent Constantin Turtă le-a realizat cu parteneri din Polonia, în particular cu academicianul J. Lipkowski de la Institutul de Chimie Fizică din Varşovia, ales ulterior membru de onoare al AŞM, şi prof. Maria Gdaniek de la Universitatea din Poznan. Graţie acestei colaborări, precum şi a celei cu prof. Hellen Stoeckli-Evans (Universitatea din Neuchatel, Elveţia) şi prof. Ch. Simmons (Universitatea din Hawai-Hillo, SUA) a fost asigurat succesul determinării structurilor moleculare şi cristaline a diferitor clase de complecşi sintetizaţi în Laboratorul de chimie bioanorganica şi nanocompozite al Institutului de Chimie al AŞM.

Un alt ciclu de lucrări prof. Constantin Turtă le-a realizat împreună cu prof. Ch. Simmons de la Universitatea din Hawai-Hillo din SUA în cadrul proiectului MRDA-CRDF. Ca rezultat, au fost elaborate metode eficiente de sinteză a noi compuşi coordinativi ai fierului şi cuprului, studiaţi prin diferite metode fizice. S-a constatat că substanţele obţinute prezintă un interes mare de aplicare în biotehnologia creşterii microorganismelor din specia spirulinei. Administrarea extractului purificat din spirulină - BioRFe cu un conţinut înalt de fier conduce la normalizarea indicilor sanguini principali în cazul anemiei.

Profesorul Constantin Turtă, ales în calitate de membru corespondent al AŞM în 1995, s-a manifestat plenar şi ca bun organizator şi manager al ştiinţei. În perioada 2000-2004 a exercitat funcţia de secretar ştiinţific general al AŞM. În paralel a participat la organizarea la Chişinău a mai multor manifestări ştiinţifice internaţionale: Conferinţă internaţională “L.A. Ciugaev” (iunie 2005), specializată în probleme de chimie coordinativă, organizată de Institutul de Chimie Generală şi Anorganică al Academiei de Ştiinţe a Rusiei şi Institutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (L. A. Ciugaev este părintele chimiei coordinative în ex-U.R.S.S.: n.n.). Manifestarea a fost consacrată jubileului de 100 de ani de la naşterea reputatului savant moldovean Antonie Ablov (1905-1978).

Au intrat deja în analele istoriei cercetării chimice de la noi, dar şi din străinătate Conferinţa ştiinţifică internaţională, organizată la Chişinău o dată la trei ani, cu genericul „Metode fizice în chimia coordinativă şi supramoleculară” (2006). După cum a relatat atunci membrul corespondent Constantin Turtă, preşedintele Comitetului organizatoric, prima conferinţă ştiinţifică din acest domeniu s-a întrunit în anul 1962, 15 din cele 16 conferinţe au avut loc la Chişinău, ceea ce ne demonstrează despre nivelul înalt al cercetărilor chimiştilor moldoveni, despre autoritatea lor la scară internaţională.

Cooperarea ştiinţifică internaţională oferă posibilitatea cercetătorilor moldoveni nu numai să-şi prezinte propriile realizări, să le compare cu cele ale colegilor străini din domeniu, dar şi să beneficieze de oportunităţi pentru extinderea a cat mai multe parteneriate ştiinţifice. Doar astfel, putem contribui la creşterea vizibilităţii şi a impactului internaţional al rezultatelor ştiinţifice ale savanţilor noştri. De acest adevăr s-a condus pe parcursul întregii sale activităţi ştiinţifice chimistul Constantin Turtă, promovând ideea cooperării ştiinţifice printre cercetătorii Institutului de Chimie al AŞM, precum şi la nivel de Academie, universităţi. Ştiinţa ţării noastre este reprezentată destoinic şi la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, regiunea Moscova, în care s-au făcut sute de descoperiri ştiinţifice cu concursul savanţilor din mai multe state ale lumii, rămânând foarte atractiv pentru tinerii cercetători de a face acolo stagii, inclusiv şi pentru cei din Republica Moldova.

În a doua jumătate a lui noiembrie 2010 C. Turtă a organizat un Simpozion cu cercetătorii din Newcastle din Marea Britanie şi de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, în cadrul căruia a fost lansat Proiectul european de mobilitate pentru tineret „Photocatalytic Cluster Complexes for Artificial Photosynthesis Applications”. Acest proiect, finanţat de Programul Cadru 7 al UE pentru ştiinţă şi dezvoltare tehnologică, face parte din „Acţiunile Marie Curie – Schema de schimb internaţional de cercetători”, având o durată de trei ani. Prin intermediul lui tinerii cercetători moldoveni, 5 la număr, vor participa la stagii de instruire în domeniul fotosintezei în cadrul instituţiilor partenere, având astfel acces la infrastructura performantă de cercetare. Conducătorul echipei de implementare a proiectului din partea Republicii Moldova este cunoscutul savant chimist Constantin Turtă, candidat la alegerile pentru postul vacant de academician al AŞM.

Ion Tighineanu,
membru corespondent,
vicepreşedinte al AŞM