Problema preţurilor la medicamente, dar şi la alte categorii de mărfuri a atras atenţia opiniei publice în ultimul timp. Creşterile planificate sau cele realizate deja a preţurilor la combustibil sau gazul natural importat sunt în măsură să genereze un nou val de scumpiri pentru majoritatea produselor şi serviciilor din Moldova. Fără îndoială evoluţia preţurilor pe pieţele naţionale necesită o atenţie deosebită a factorilor de decizie, deoarece mărimea acestora pentru anumite categorii de produse în Moldova depăşeşte deja media de pe continentul european. Situaţia dată privită din perspectiva veniturilor medii din Moldova care sunt mult inferioare celor din statele UE, se prezintă şi mai nefavorabil.

În scopul înţelegerii şi remedierii deficienţelor cu evoluţia preţurilor, este necesar să se intervină la nivelul componentelor care stau la baza formării acestora. Este cunoscut faptul că preţul este format din cost, profit şi taxele aferente. Astfel, fără a lua în calcul cuantumul taxelor care nu sunt mult diferite în Moldova faţă de cele din alte state, preţurile înalte practicate pe pieţele naţionale de bunuri şi servicii denotă existenţa unor deficienţe fie la nivelul costurilor de producţie şi tranzacţionare a acestora, fie în partea ce ţine de marja de profit solicitată. În această ordine de idei măsurile care necesită a fi întreprinse trebuie să vizeze în final reducerea costurilor cât şi a profitului inclus în preţ.

Cu referire la costurile de producţie pot fi făcute următoarele observaţii. Cererea internă de bunuri şi servicii în Moldova este satisfăcută în bună parte din contul importurilor, iar în cazul bunurilor importate o categorie importantă de cheltuieli o reprezintă costurile de transport. Din acest motiv, o modalitate eficientă de a reduce nivelul preţurilor în Republica Moldova îl poate constitui înlocuirea importurilor prin producţia proprie. Măsura care necesită a fi întreprinsă este elaborarea unei strategii eficiente în acest sens.

Un alt aspect care joacă un rol important în formarea costurilor de producţie îl reprezintă tehnologiile folosite în procesul de fabricaţie. Moldova înregistrează deficienţe la acest capitol, iar acţiunile care pot produce o schimbare ţin de creşterea finanţării sectorului naţional de Cercetare şi Dezvoltare (C&D), precum şi instituirea unui instrument financiar eficient de stimulare a re-tehnologizării agenţilor economici autohtoni. Fără o politică coerentă, susţinută de stat în domeniul C&D şi în lipsa accesului la resurse financiare ieftine, este greu să ne imaginăm cum poate avea loc revigorarea sectorului industrial naţional.

O pondere majoră în structura costului de producţie o deţine preţul resurselor energetice achitat de agenţii economici autohtoni. Dată fiind dependenţa totală a Republicii Moldova de importul acestora, importanţa unei abordări echilibrate şi pragmatice în relaţiile cu furnizorii de resurse energetice este greu de subevaluat. De asemenea este imperativă stabilirea ca prioritate naţională de prim rang dezvoltarea unor surse energetice alternative precum şi a eficienţei energetice în general.

Pentru statele precum Moldova, caracterizate printr-o disponibilitate redusă a materiei prime, o posibilitate reală pentru scăderea preţurilor la produsele autohtone o reprezintă creşterea productivităţii şi calificării forţei de muncă. În acest sens acţiunile care necesită a fi întreprinse ţin de îmbunătăţirea situaţiei din sectorul educaţional prin orientarea mai bună a acestuia la necesităţile reale ale economiei precum şi perfecţionarea sistemului educaţiei vocaţionale.

Cel de al doilea element din structura finală a preţului este marja de profit. Unica soluţie posibilă care să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei este creşterea competiţiei şi transparenţei pe pieţele interne de bunuri şi servicii. La moment Moldova la acest capitol în conformitate cu Raportul Global al Competitivităţii pe anii 2010- 2011, este plasata pe poziţia 94 din 139 state participante. Din datele prezentate în acest raport se desprinde următoarea concluzie: pentru Moldova o importanţa primară o reprezintă îmbunătăţirea condiţiilor de bază pentru desfăşurarea activităţilor economice care exercită o influenţă măsurată în proporţie de 60% asupra nivelului competitivităţii în ţară. Primele 5, din totalul de 15, impedimente pentru dezvoltarea afacerilor în Moldova, analizate în cadrul studiului menţionat, le reprezintă: instabilitatea politică (20.3%); accesul limitat la finanţare (14.2%); corupţia (13%); ineficienţa administraţiei publice (10.6%); instabilitatea guvernului (8.4%). Astfel, 28.3% din deficienţele atestate asupra mediului de afaceri din ţară sunt cele legate de stabilitatea şi coerenţa politicilor promovate iar 23.6% de eficienţa generală a administraţiei publice.

Programul de guvernare conţine prevederi menite să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei cu nivelul preţurilor în Moldova, precum eliminarea constrângerilor administrative asupra mediului de afaceri şi demonopolizarea pieţii interne de bunuri şi servicii. Deşi intenţiile declarate la nivel politic sunt bune, realizarea în practică a acestora de către agenţiile guvernamentale specializate ridică multe semne de întrebare. Astfel, urmare unor analize efectuate de experţii Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei au fost scoase la iveală deficienţe majore în acest sens, la care o să mă refer în continuare.

Asigurarea obligatorie pentru răspunderea civilă a posesorilor de mijloace de transport este reglementată de stat şi reprezintă o categorie de cheltuieli cu incidenţă directă asupra nivelului preţurilor în ţară, deoarece este suportată de agenţii economici care o includ în preţul final al bunurilor şi serviciilor tranzacţionate pe pieţele locale, precum şi de populaţie în general. Din analiza modului de formare a tarifelor în acest domeniu s-au atestat încălcări la nivelul evidenţei contabile prin care suma profitului declarat de companiile de asigurare la sfârşitul perioadei de gestiune, contrar regulilor de evidenţă contabilă, este diferită faţă de suma profitului inclusă în evidenţa contabilă a următoarei perioadei de gestiune; deşi mărimea tarifelor pentru acest gen de servicii se determină prin raportarea la suma despăgubirilor reale plătite pe ultimii 5 ani, o evidenţă oficială în acest sens, disponibilă publicului larg, nu se ţine; informaţia detaliată privind veniturile şi cheltuielile companiilor de asigurare nu este disponibilă publicului larg. Această lipsă de transparenţă a modului de formare a preţurilor în acest domeniu a dus la majorarea tarifelor care pe exemplul unui autoturism cu capacitatea cilindrică de 1201-1600 cm3, a crescut din 2008 până la sfârşitul anului 2010, de la 240 la 567 de lei.

Un alt exemplul este cel al preţului combustibilului pe piaţa internă. În urma majorării operate la sfârşitul anului 2010, preţului combustibilului în Moldova a atins valorile anului 2008, dar atrage atenţia faptul că în anul 2008 preţul unui baril de petrol era cotat la valori practic duble faţă de cotaţiile de la sfârşitul anului 2010. Astfel, în perioada menţionată preţul combustibilului comercializat de compania „Lukoil” în Moldova deja depăşea preţurile aceleiaşi companii practicate pe teritoriul Ucrainei, cu 11%. Prin ce se justifică această diferenţă de preţ? Dar preţul identic de comercializare a combustibilului în Moldova practicat de toţi distribuitorii şi majorarea sincronă a acestuia care se produce la toate staţiile Peco din ţară în aceiaşi zi, deşi importul combustibilului este asigurat din surse diferite - fapt care implică costuri diferite, prin ce se justifică?

Preţurile medicamentelor este un alt aspect cu incidenţă majoră asupra populaţiei. Măsura folosită la nivel internaţional dar şi în Moldova în vederea controlării evoluţiei preţurilor pentru această categorie de produse, este raportarea preţurilor de distribuţie la preţurile practicate de producătorii de medicamente. Aceasta se realizează prin elaborarea unui catalog specializat a preţului produselor medicamentoase monitorizate. În Moldova catalogul menţionat conţine 12662 de articole, deşi în Franţa sunt monitorizate în modul descris mai sus preţurile a peste 60 mii de produse medicamentoase, iar în Germania numărul acestora este de peste 90 de mii. Alarmant este faptul că la mijlocul lunii ianuarie curent în Moldova lista medicamentelor monitorizate în catalog a fost completată în proporţie de numai aproximativ 20%. Cum poate fi realizată în aceste condiţii monitorizarea preţurilor de comercializare cu amănuntul a medicamentelor incluse în catalog?

În final doresc să fac o ultimă remarcă. Creşterea preţurilor în termeni economici este definită prin noţiunea de inflaţie. Aşa cum s-a menţionat mai sus deficienţele în funcţionarea economiei în ansamblu stau la baza creşterii ratei inflaţiei. În Moldova politica monetară, implicit politica statului în domeniul inflaţiei, este axată pe obiectivul asigurării stabilităţii macroeconomice, adică menţinerii inflaţiei la un nivel minim. Deci, în concluzie politica monetară naţională abordează efectul final al ineficienţelor din economie, dar nu şi cauzele care determină existenţa acestor ineficienţi. Nu este oare cazul să fie schimbată abordarea în acest domeniu, prin modificarea obiectivului primar al politicii monetare în Moldova: de la stabilitate, care în prezent semnifică pentru Moldova menţinerea sărăciei, în creştere economică? Chiar şi cu riscul apariţiei unei inflaţii şi mai pronunţate, această schimbare de abordare dă speranţa unei creşteri economice şi implicit creşteri a veniturilor medii a populaţiei mai rapide, fapt care va contribui nu la sărăcirea populaţiei sub acţiunea inflaţiei, care oricum are loc în prezent, dar la creşterea nivelului bunăstării populaţiei ţării – unul dintre obiectivele declarare ale programului actual de guvernare.

Viorel GÂRBU,
cercetător, Academia de Ştiinţe a Moldovei