De Liuba Calaraș/ Chișinău / Moldova.ORG/, 14 martie 2011.

Comunitatea ştiinţifică din ţară s-a întrunit în cadrul şedinţei Sesiunii a XIII-a a Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în cadrul căreia s-a făcut un rezumat a rezultatelor științifice principale ale organizațiilor din sfera științei și inovării, obținute în perioada anilor 2006-2010, raportată fiind şi activitatea ştiinţifico-organizatorică şi financiară a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM.

Pe lângă performanțele obținute de intelectualitatea Moldovei, în cadrul Sesiunii s-a trecut în revistă și problemele imperioase cu care se confruntă comunitatea științifică și societatea.

Președintele AȘM, Gheorghe Duca, a menționat că ar fi bine venită aplicarea unor noi amendamente pentru ajustarea Codului cu privire la știință și inovarea și modificarea principiilor de gestionare a științei și finanțării ei. Prin modificarea legilor din Codul cu privire la știință și inovare, se întrevede descentralizarea procesului de finanțare și armonizare a Codului respectiv, sporirea autonomiei domeniului de cercetare și consolidarea comunității științifice din țară.

La rândul său, prim-vicepreședintele AȘM, acad. Teodor Furdui, în raportul privind rezultatele ştiinţifice principale în securitatea sănătăţii, securitatea alimentară, securitatea ecologică şi alte domenii ale ştiinţelor naturale şi ale vieţii, obţinute în anul 2010 şi în perioada anilor 2006-2010, a menționat suportul științific și eforturile instituțiilor din cadrul Secției de Științe ale Naturii și a Vieții a AȘM, care au înregistrat performanțe.

Raportul privind rezultatele științifice principale în domeniul științelor exacte și economice, obținute în anul 2010 și în perioada anilor 2006-2010, a fost prezentat de vice-președintele Academiei, M.c. Ion Tighineanu, iar dr. Habilitat Mariana Șlapac, vice-președinte al AȘM, a făcut cunscute performanțele obținute în domeniul științelor umaniste din aceeași perioadă.

Secretarul științific general al AȘM, dr. hab., prof. Ion Guceac, directorul AITT, dr. Ghenadie Cernei, șeful DIECI, Sergiu Porcescu, președintele CNAA, acad. Valeriu Canțer, și directorul adjunct AGEPI, Svetlana Munteanu, au prezentat rapoartele referitor la activitatea managerială și economico-financiară a Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Științifică al AȘM pe anul 2010 și perioada 2006-2010.

Și cum se cuvine, ca la un eveniment de așa rang trebuie să fie prezenți și oameni de elită, delegatul guvernului a fost viceprim-ministru al Republicii Moldova, Mihail Moldovanu, care în discursul dumnealui a accentuat importanța capitalului uman, drept fiind „valoare supremă și bogăție a acestui pământ”. „Istoria de mâine o scrie inclusiv Academia de Ştiinţe şi aş ruga eficienţă, ca sa nu roşim în faţa urmaşilor, de aceea, Vă susţin în promovarea adevărului ştiinţific”, a mai adăugat dumnealui.

La forul comunității științifice, a fost prezentă și deputatul Valentina Stratulat, ce a dat citire unui mesaj din partea Președintelui interimar, Marian Lupu, prin care și de această dată a flatat auditoriul: „Am avut multiple ocazii pentru a mă convinge că şi cu mijloace mici se pot obţine rezultate pozitive. Exemplul Dumneavoastră, al Academiei, este cel mai elocvent în acest sens. Pe parcursul a 20 de ani comunitatea ştiinţifică din ţară şi-a spus cuvântul. Atunci, când a cerut-o situaţia, savanţii au venit cu argumente şi propuneri viabile. Graţie insistenţei Dumneavoastră, Mult Stimaţi Colegi, în 2004 comunitatea ştiinţifică a păşit pe făgaşul trasat de Codul cu privire la ştiinţă şi inovare”.

De asemenea, preşedintele Legislativului a salutat eforturile AŞM în vederea asocierii Republicii Moldova la comunitatea europeană în cadrul Programului Cadru 7, subliniind intuiţia conducerii AŞM privind itinerarul integrării europene care include indispensabil şi traseul ştiinţei.

Pe lângă multiplele performanțe atinse de AȘM, cel mai important pentru Moldova ar fi parteneriatul cu Institutul Federal de Tehnologii din Lausanne (Elveţia), ce prevede lansarea proiectului comun de cercetare urmărind dezvoltarea științifică și economică a Republicii Moldova, cu scopul de a atrage savanții diasporei românești să contribuie la dezvoltarea țării de origine. Citându-l pe Marian Lupu, înțelegem că „progresul Republicii Moldova este de neconceput fără progresul ştiinţei şi inovării”.

Dar domnilor, ce facem cu greșelile de pe panourile publicitare, nu de aici se începe progresul Moldovei?