Biroul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM, a audiat în cadrul şedinţei din 16 mai curent, conceptul privind noile tehnologii de prelucrare a solului, în expunerea acad. Serafim Andrieş, directorul Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” şi dr. hab., prof. Boris Boincean, şeful secţiei Sisteme Agricole al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălţi.

Vorbind despre sistemul de lucrare conservativă a solului, acad. Serafim Andrieş a subliniat că asolamentul este productiv în condiţiile în care se implementează concomitent sistemele de lucrare a solului, de fertilizare, combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor. Domnia sa a remarcat că în condiţiile ţării noastre, 80% din terenurile agricole sunt amplasate în pantă, invocând că pe aceste terenuri e necesar de aplicat tehnologii antierozionale de lucrare a solului. Acestea prevăd lucrarea minimă a solului cu menţinerea parţială sau totală a resturilor vegetale la suprafaţa solului.

Astfel, au fost menţionate unele variante de lucrări pentru conservarea solului, bine cunoscute de către specialiştii şi fermierii autohtoni - lucrarea minimă a solului cu discurile la 8-16 cm cu păstrarea resturilor vegetale la suprafaţa solului; lucrarea minimă a solului cu Combinatorul, care efectuează concomitent 3-5 operaţii cu păstrarea resturilor vegetale la suprafaţa solului; afânarea solului cu cizelul fără întoarcerea brazdei, cu păstrarea resturilor vegetale 100% la suprafaţa terenului şi o variantă nouă privind tehnologia no-till – cultivarea plantelor de cultură fără lucrarea solului.

Unele elemente a variantei „no-till”, susţine specialistul în ştiinţe ale solului, au fost testate şi demonstrate în 1995-1996 în cadrul realizării unui proiect internaţional moldo-american. Începând cu anii 2000-2003, noua tehnologie „no-till” se implementează de către fermieri în diferite zone ale republicii. Paralel cu avantajele noii tehnologii „no-till”, care conduce la economisirea resurselor; conservarea însuşirilor fizice a solului; conservarea umidităţii solului; minimalizarea eroziunii solului, au fost identificate şi anumite neajunsuri şi anume - nu poate fi implementată pe solurile înmlăştinite, soloneţizate, slitizate; în straturile superioare se acumulează patogeni şi dăunători, care, în consecinţă, necesită o protecţie adecvată a plantelor.

Concluzionând, acad. Serafim Andrieş a menţionat că sistemele de lucrări pentru conservarea solului merită a fi implementate mai amplu în ţara noastră, îndeosebi, pe terenurile amplasate în pantă. Concomitent, necesită a fi efectuate cercetări ştiinţifice complexe privind evaluarea eficacităţii în vederea extinderii sistemelor de lucrare conservativă a solului şi controlul stării de calitate a terenurilor agricole.

Ideea privind efectuarea cercetărilor ştiinţifice aprofundate vizând tehnologia „no-till” a fost reiterată în intervenţia dr. hab., prof. Boris Boincean, de la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălţi, care a subliniat că discuţiile cu privire la extinderea sistemului de lucrarea a solului după principiul „no-till” sunt binevenite, dar necesită testări prealabile complexe, întrucât acest sistem de rând cu unele avantaje are şi dezavantaje, care nu asigură o dezvoltare durabilă a agriculturii. Actualmente, în lume se întreprind eforturi conjugate în vederea perfecţionării sistemului existent „no-till” pentru excluderea neajunsurilor, ce va contribui la o durabilitate certă a acestui sistem progresiv de lucrare a solului. Deoarece, sistemele de lucrare a solului sunt îmbinate in diferite tehnologii de cultivare a culturilor de câmp, este important la moment de efectuat testarea celor mai relevante modele de tehnologii pe loturi demonstrative, in vederea alegerii celor mai potrivite, după un sir de criterii economice, ecologice şi energetice. Concomitent există posibilităţi reale de a perfecţiona sistemul ”no-till” în vederea excluderii la maxim a neajunsurilor cunoscute.

În context, prof. Boris Boincean a specificat că Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” dispune de baza necesară pentru efectuarea acestor cercetări şi în cazul în care va exista o susţinere financiară reală, va propune un nou sistem perfecţionat de lucrare a solului, care va fi inovativ nu doar pentru Republica Moldova, dar şi pentru întreaga regiune de stepă din sud-estul Europei.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM