Revenită de câteva zile dintr-o deplasare în vechiul Constantinopol, unde am putut admira minunile arhitecturii mondiale, păstrate excelent de primarii de Istanbul, am coborât în iadul unui Chişinău al corupţilor. Desigur, şi acolo există mari interese de business, funcţionari degradaţi, dar ei sunt dominaţi de un popor care ţine enorm la patrimoniul şi la religia sa. Nu ne comparăm cu turcii în ceea ce priveşte deţinerea unor monumente de importanţă internaţională şi nici la capitolul finanţarea conservărilor şi restaurărilor.

Totuşi, patrimoniul fostului Imperiu Otoman s-a păstrat intact, graţie mentalităţii unei naţiuni mândre de valorile sale culturale şi care nu-şi imaginează că cineva ar putea să i le distrugă. Protecţia monumentelor este o prioritate legislativă pentru autorităţile turce, care rămân uimite de tupeul criminal al funcţionarilor chişinăuieni, nepedepsiţi pentru demolările şi construcţiile ilegale din centrul istoric al capitalei.

Deşi ani de zile ei ne răpesc edificiile de importanţă culturală, dar şi memoria noastră, legea le oferă şansa să activeze în aceleaşi funcţii-cheie. Argumentele intelectualilor şi oamenilor de artă, conform cărora, de atacul masiv asupra Chişinăului vechi se face vinovat, în primul rând, arhitectul-şef al capitalei, Vladimir Modârcă, nu sunt ascultate. Nici savanţii AŞM nu au puterea de a opri barbaria autorităţilor şi ignorarea legislaţiei. Primarul Chirtoacă nu a oferit nicio explicaţie de ce în 2009 a semnat anularea Registrului monumentelor de importanţă municipală de către Consiliul Municipal, sub pretextul elaborării altui nou. Şi asta în condiţiile în care experţii din afara primăriei l-au informat referitor la intenţiile celor care au stat în spatele acelei decizii ilegale. Un an de zile, în lipsa respectivului registru, o serie de vinovaţi "fără vină" au căsăpit o bună parte din patrimoniul naţional.

„Unde dăm aviz negativ, peste noapte, începe câte o construcţie ilegală"

Timp de un an, pe lângă Ministerul Culturii, activează Consiliul naţional al monumentelor istorice, a cărui preşedintă este arhitecta Mariana Şlapac, vicepreşedinta AŞM. Obiectivul acestuia este de a da avize pentru construcţiile noi în zonele protejate. Dacă cineva vrea să înalţe construcţii în vecinătatea imobilelor istorice, solicită acordul consiliului în cauză. De obicei, acesta respinge circa 80 la sută dintre proiectele prezentate. „Unde dăm aviz negativ, peste noapte, începe câte o construcţie ilegală, aproape zilnic. De cele mai dese ori, am impresia că de construcţiile noi în cartierele vechi se ocupă persoane fără studii de arhitectură. În pofida refuzurilor şi protestelor noastre, în ultima perioadă, au fost distruse mai multe monumente decât în ultimii 50 de ani. Pentru asemenea acte, cineva ar fi trebuit să ajungă după gratii. Ni se oferă o mie şi una de argumente că o casă sau un perete istoric, ajunse sub buldozere, nu ar fi importante. Desigur, Chişinăul nu se poate compara cu Roma sau Parisul în ceea ce priveşte deţinerea unor monumente unice. Dacă cineva susţine că pune la pământ o căsuţă veche, fără aspect estetic, că nu ar fi la nivelul unor imobile din Franţa, Italia sau Grecia, ar trebui să ştie că pentru noi reprezintă un monument istoric din secolul al XIX-lea, spre exemplu, realizat de un arhitect de talent", a menţionat Mariana Şlapac.

Dispariţiile şocante timp de o noapte a unor imobile istorice, precum Casa „Teodosiu", au atras după sine noi şi noi demolări. „Faptul că unii membri ai consiliului nostru nu se prezintă la şedinţe, ne duce cu gândul că se tem să activeze, nu vor să-şi schimbe relaţiile cu anumiţi factori decizionali. Există cazuri că aceştia exercită presiuni asupra experţilor noştri, cu scopul de a le da avizele necesare pentru anumite construcţii, ce nu au nimic în comun cu zona istorică. Avertizăm că cei cu presiunile nu-şi vor putea obţine scopurile prin intermediul Consiliului Ministerului Culturii, deoarece părerile câtorva oameni nu contează. Totuşi, reuşim să ţinem piept atacurilor răufăcătorilor capitalei noastre, chiar şi în aceste condiţii dificile", a spus vicepreşedinta AŞM.

Marian Lupu promite implicarea Consiliului Suprem de Securitate al ţării

Avem o legislaţie precară, în ceea ce priveşte amendările de câteva mii de lei ale demolatorilor. Însă, până în prezent, nimeni nu a fost niciodată amendat nici măcar simbolic pentru intervenţiile strigătoare la cer asupra oraşului nostru vechi. „După demolările criminale, au fost declanşate mai multe procese judiciare, ce durează ani de zile. În cele din urmă, judecătorii dovedesc că nu le pasă de distrugerea patrimoniului nostru. Conform legii, în RM demolarea unui monument de arhitectură poate fi decisă numai de Parlamentul RM. Este de neînţeles: ce fel de judecători avem, dacă se dărâmă monumente prin încălcarea legii, fără votul parlamentului, iar făptaşii ies basma curată? Arhitectul-şef al capitalei pur şi simplu îşi bate joc de noi.

Legea cu privire la protecţia monumentelor trebuie îmbunătăţită, să stipuleze pedepse clare în privinţa protecţiei monumentelor. Există ţări unde numai pentru schimbarea unui proiect de restaurare, autorii riscă trei ani de puşcărie. În cazul unei demolări neautorizate, legile unor ţări europene prevăd de la trei, la zece ani de închisoare. Chiar a doua zi după ce ai ridicat o clădire samovolnic, statul o demolează şi proprietarul e obligat să plătească şi o amendă. Spre regret, legea noastră încă nu stipulează asemenea măsuri. De aceea, la noi s-a creat un cerc vicios care ne lasă fără patrimoniu şi aduce dovezi false că nu există vinovaţi. Comisiliul nostru, împreună cu Agenţia pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor, bat alarma, primarul se declară categoric împotriva acestor demolări, însă Chişinăul rămâne în continuare sub buldozere. Dacă nu mai avem un cuvânt de spus, am propus colegilor mei să ne dăm demisia în corpore. Ei, însă, au decis să luptăm în continuare. Preşedintele interimar Marian Lupu ne-a promis că va convoca Consiliul Suprem de Securitate al ţării, al cărui preşedinte este, în cadrul căruia va discuta problema distrugerii monumentelor. Iar Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei cultură, învăţământ, ştiinţă, tineret, sport şi mass-media a parlamentului, a promis public că va cere procuraturii să ofere explicaţii pentru fiecare dosar în parte cum au fost pedepsiţi vinovaţii", susţine Mariana Şlapac.