Luna iulie din acest an nu mai este doar luna lui Cuptor şi a amatorilor de mare şi munte, care caută disperaţi o oază de răcoare. Torida lună a venit cu flori, cu multe flori, dar mai ales cu mesaje calde şi cuvinte alese, rostite cu pioşenie de către colegi, prieteni, discipoli şi adresate fondatorului onomasticii naţionale - Anatol Eremia, proaspăt întrat în familia octogenarilor.

Cei „20 de ani înmulţit la 4” ai făuritorului de norme în onomastică au fost aniversaţi în cadrul unei conferinţe ştiinţifice, organizate de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, unde activează peste cinci decenii.

Prof. Aantol Eremia, pentru care onomastica este „comoara spirituală a neamului”, a fost felicitat de prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Teodor Furdui, care în mesajul său a relevat complexitatea personalităţii distinsului toponimist, care şi-a consacrat întreaga viaţă ştiinţei, reabilitând nume de persoane, denumiri de localităţi şi străzi, redându-le strălucirea de altă dată, prin corecţiile pe care istoria le-a nedreptăţit în timp. În semn de înaltă apreciere pentru tot ceea ce reprezintă viaţa şi opera sa pentru ştiinţă, dar şi pentru societate, doctorului habilitat, profesorului Anatol Eremia i-a fost conferită cea mai înaltă distincţie a AŞM, Medalia „Dimitrie Cantemir”.

Prim-vicepreşedintele AŞM a dat citire unui mesaj din partea Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, adresat „ocrotitorului” onomasticii naţionale. În mesaj se arată că în străduinţele Domniei sale de a descifra tainele numelor geografice, le-a asociat mereu cu istoria, cu tradiţia neamului, cu graiul pământului, iar prin prodigioasa activitate pe care a desfăşurat-o timp de jumătate de veac s-a impus ca o personalitate notorie în ştiinţa lingvistică. „Vă revine marele merit de a pune bazele unei veritabile şcoli ştiinţifice în domeniul onomasticii naţionale. Aţi desfăşurat o activitate preţioasă, efectuând numeroase expediţii de teren, studiind sub toate aspectele nume de locuri şi localităţi”.

O deosebită plăcere de a-i aduce un omagiu octogenarului a fost şi pentru Corina Fusu, vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, care a subliniat că cele opt decenii, Anatol Eremia, marele savant şi patriot i-a trăit cu multă destoinicie, cu o dragoste şi devotament deosebit faţă de cercetare, faţă de ştiinţă, mulţumindu-i şi pentru faptul că niciodată nu a cedat poziţiile de cetăţean, de om al acestui pământ.

„Într-adevăr este vorba de o viaţă consacrată onomasticii naţionale”, a remarcat în intervenţia sa dr., conf. Maria Cosniceanu, specificând că pentru dr.hab. Anatol Eremia, studierea toponimiei a fost o vocaţie şi o mare pasiune. Fiind înzestrat cu o uimitoare capacitate de muncă, amplificată cu o disciplină rigidă pe care şi-a impus-o, neobositul cercetător a cutreierat împrejurimile Cahulului, a adunat folclor, cuvinte populare, manifestând deosebit interes pentru graiul matern, pentru limba română, iar sub conducerea regretatului academician Nicolae Corlăteanu, a desfăşurat o prodigioasă activitate de cercetare ştiinţifică în domeniul onomasticii naţionale, în special, în domeniul toponimiei.

În cadrul evenimentului aniversar, dr. Viorica Răileanu, care îl admiră pe seniorul toponimist ca pe un maestru, a venit cu Reflecţii asupra lucrărilor editate ale omagiatului, reliefând publicaţiile, studiile şi articolele prof. Anatol Eremia, ce vizează toponimia Republicii Moldova în reviste şi culegeri de specialitate din mai multe ţări, în care a demonstrat cu argumente pertinente unitatea de limbă, unitatea etnică şi istorică a basarabenilor cu ceilalţi români, impunând necruţător prioritate argumentului ştiinţific de cea mai curată probă. În captivanta sa intervenţie, dr. Viorica Răileanu, a remarcat că onomasticianul a polemizat elegant, dar insistent, cu fiecare dintre detractorii limbii şi numelor noastre, până la obţinerea unor victorii depline, a readus cu putere prezenţa academică riguroasă în demersul ştiinţific. „S-a identificat mai mult decât oricine cu spiritul şi crezul academiei şi a onorat-o timp de peste jumătate de secol prin ceea ce a scris şi scrie, prin ideile pe care le-a promovat, prin modelul de verticalitate, de exigenţă şi de dăruire de sine de care a dat dovadă şi care vor rămâne ca bun exemplu pentru generaţiile viitoare”.

Despre contribuţia ştiinţifică, realizările şi noile proiecte ale octogenarului a vorbit şi dr. Angela Savin. Tezaurul toponimic românesc. Hidronimia Republicii Moldova, este proiectul, al cărui director este Anatol Eremia şi care prevede cercetarea unităţilor hidronimice în plan interdisciplinar: lingvistic, geografic, istoric. Rezultatele obţinute, susţine vorbitorul, vor fi reflectate în două lucrări de proporţii: Catalogul apelor din Republice Moldova. Ghid hidronimic şi Atlasul hidronimic al Republicii Moldova, despre care s-a remarcat că o asemenea lucrare nu a existat până în prezent.

Cu emoţii deosebite, împătimitul de verb şi expresie românească a fost felicitat de acad. Haralambie Corbu, cu care a avut plăcerea să fie împreună mai bine de jumătate de secol. Academicianul relevă că Anatol Eremia s-a impus ca savant prin propriul destin şi prin propria străduinţă şi tot ceea ce a obţinut în domeniul ştiinţific a fost un efort intelectual enorm. „Disciplina lingvistică pe care a abordat-o timp de o viaţă prof. Anatol Eremia e un domeniu nu doar lingvistic, ci şi socio-cultural”, iar prestigiul ştiinţific pe care îl are azi omagiatul se datorează vocaţiei şi muncii sale.

„Începând cu ziua de azi aţi devenit optzecist, iar ceea ce faceţi este un lucru extraordinar, fiindcă numele noastre, a locurilor, apelor, localităţilor, nu sunt nişte nume obişnuite, ele ţin de istorie”, a spus acad. Mihai Cimpoi, mulţumindu-i celui pentru care pasiunea vieţii sale a fost şi este studiul toponimiei naţionale, pentru această muncă de „cavaler al corectitudinii” şi pentru că ne vorbeşte întreaga sa viaţă despre noi, despre fiinţa noastră, despre istorie.

Distinsul lingvist, prof. Anatol Ciobanu l-a caracterizat pe colegul şi prietenul său cu cuvintele lui Pan Halippa, din articolul „Sufletul basarabeanului”, care spunea astfel: „cuminţenie pilduitoare, bunătate îngăduitoare, omenie neafişată şi neoţetită, răbdare tăcută şi creştină, modestie sinceră şi netrâmbiţată”. Anatol Ciobanu i-a dorit să ajungă la vârsta profesorului drag, Nicolae Corlăteanu (90 de ani), să-l ajungă şi să-l întreacă pe Iorgu Iordan (98 de ani) şi pe Pan Halippa, care a trăit 96 de ani.

„Ceea ce vreau eu să accentuez este statura omului model ca savant şi ca patriot, unul dintre vrednicii bărbaţi ai neamului, dintre cei care au aderat printre primii la ideile pentru eliberarea naţională, pentru că, în special, acest domeniu al lingvisticii, al filologiei nu suportă minciuna”, a menţionat scriitorul şi parlamentarul Ion Hadârcă, care a specificat că până la perioada de renaştere şi după, Anatol Eremia a fost unul dintre cei care au promovat adevărul, pentru că nu se poate altfel şi pentru că aici, umblând cu cuvântul, cu istoria, umbli cu adevăruri sfinte şi fundamentale. Cu prilejul frumoasei aniversări, scriitorul a constatat o întinerire spirituală a omagiatului, o întinerire a verbului, o întinerire a limbii prin adevărurile pe care le promovează.

Dr. Ana Vulpe a menţionat că prof. Eremia este un model de proprietate ştiinţifică, este o fire perseverentă, un om dotat cu o erudiţie deosebită în domeniul toponimiei şi nu numai, al lingvisticii în general. „Prin tot ce aţi creat v-aţi conjugat întreaga fiinţă cu spiritualitate românească, întrucât lucrările Dumneavoastră au fost realizate, cred eu, la cote valorice înalte, au contribuit substanţial la renaşterea noastră naţională, cel puţin de la `90 încoace”. În acest sens, dr. Ana Vulpe a menţionat cartea „Cahulul - în timp şi spaţiu”, carte la care Anatol Eremia a muncit enorm şi care rămâne a fi, alături de cele peste 450 de lucrări ştiinţifice, o carte demnă de toată lauda şi admiraţia noastră. Colega de institut i-a dorit să se bucure încă mulţi ani de roadele creaţiei ştiinţifice, să aibă parte de dragostea celor dragi, de respectul colegilor de breaslă şi să dea în amurgul vieţii cât mai târziu, iar sporul vieţii să nu-i domolească energia.

La frumoasa sa aniversare, optzecistul Anatol Eremia s-a bucurat deopotrivă de preţuirea şi consideraţia dr.hab. Vasile Pavel, care se bucură că îl vede frumos, sănătos ca şi acum 47 de ani când l-a cunoscut, dr. Albina Dumbrăveanu, care îi este recunoscătoare pentru susţinerea şi sfaturile oportune. Dr.hab. Ion Ciocanu a spus că în această zi Anatol Eremia se vede într-o oglindă pe care nu o poate avea acasă, aici vine să se facă o recunoştinţă publică a tuturor gândite, aşternute pe hârtie, spuse la radio, televizor, simpozioane, conferinţe. Acum se vede cu ochii tuturor.

Frumoase şi meritate cuvinte omagiatului au adresat şi scriitorul şi publicistul Tudor Ţopa, dr. Alexandru Marin, Vasile Ciubuc.

La rândul său, protagonistul evenimentului, inundat de emoţii, a ţinut să le mulţumească tuturor celor prezenţi pentru minunatele cuvinte, frumoasele idei, gândurile alese, pentru multitudinea de supranume şi epitete care i-au fost adresate în această zi remarcabilă. Cât priveşte activitatea ştiinţifică de cercetare, Anatol Eremia a promis că nu se va opri aici. „Am reuşit să schimbăm „faţa acestui pământ” prin denumirile care le-a avut prin tradiţie. Trebuie să reglementăm denumirile nu numai a localităţilor, dar şi a locurilor, să schimbăm denumirile străzilor în Chişinău. Am reuşit să schimbăm şi denumirile în Bălţi, Cahul, Tiraspol, Bender. Studiind această toponimie onomastică a noastră mi-am dat seama că limba, istoria, civilizaţia românească, tradiţiile populare s-au extins şi dincolo de Prut şi Nistru. Am înţeles că onomastica este o ştiinţă riguroasă”, a concluzionat octogenarul.

Cei prezenţi au asistat la derularea filmului unei vieţi trăite plenar şi pusa în slujba unei vocaţii de a cerceta, de a descoperi şi de a tranşa repere spirituale pentru viitor. Vivat, crescat, floreat!

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM