Pe 31 august curent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, a avut loc Şedinţa festivă consacrată „reginei spiritualităţii româneşti – Limba noastră cea română”, dovadă a recunoaşterii din partea comunităţii ştiinţifice a rolului limbii române în viaţa poporului ca liant sacru dintre generaţiile strămoşilor, celor prezenţi şi urmaşii noştri.

La festivitate au participat membri ai AŞM, membri ai Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, reprezentanţi ai mediului universitar, ai sferei ştiinţei şi inovării, evenimentul fiind onorat de prezenţa proaspătului Doctor Honoris Causa al AŞM, E.S. Mircea Snegur, dar şi membrilor familiei regretatului poet român Adrian Păunescu.

Şedinţa festivă a fost deschisă de către preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, care a felicitat distinsul auditoriu cu ocazia Zilei Naţionale Limba Noastră cea română şi cu prilejul aniversării a 20-a a proclamării Independenţei Republicii Moldova, acestea fiind două evenimente de importanţă primordială în procesul de constituire şi de evoluţie a statului nostru.

„Putem afirma cu toată certitudinea că obţinerea Independenţei noastre este o consecinţă directă a luptei poporului din Republica Moldova pentru declararea Limbii Române drept limbă de stat şi pentru revenirea ei la scrisul latin”, a declarat preşedintele AŞM în luarea sa de cuvânt.

Acad. Gheorghe Duca a subliniat faptul că, comunitatea ştiinţifică şi-a spus cuvântul referitor la denumirea corectă a limbii literare vorbite de populaţia băştinaşă, care se numeşte Limba română - titulară a Republicii Moldova, încă în anul 1994. Mai mult ca atât, recent, Parlamentul României a luat decizia ca ziua de 31 august să fie declarată sărbătoare naţională a Limbii Române.

„E plăcut să avem această sărbătoare, dar şi mai plăcut ar fi dacă toţi cetăţenii statului nostru ar depune eforturi şi ar demonstra devotament şi respect pentru zestrea noastră spirituală”, a spus cu regret preşedintele AŞM, asigurând în acest sens, că Academia de Ştiinţe a Moldovei îşi manifestă disponibilitatea permanentă de a contribui cu tot potenţialul său ştiinţific la soluţionarea problemelor legate de extinderea funcţiilor sociale ale limbii române, de elaborarea şi transpunerea în viaţă a unui program naţional de însuşire a limbii române de către populaţia alolingvă.

Preşedintele AŞM a reamintit că în cadrul şedinţelor solemne de la Academia de Ştiinţe a Moldovei, consacrate sărbătorii naţionale – Limba noastră cea română, de fiecare dată, un savant sau un scriitor, o personalitate notorie ţine o conferinţă publică asupra unor probleme de limbă, în acest context, fiind amintite numele unor conferenţiari de talia academicienilor Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan şi Anatol Ciobanu, poetului Grigore Vieru, actorului şi regizorului Ion Ungureanu.

De asemenea, anul trecut, pe 31 august 2010, de Ziua Limbii române, cu ocazia înmânării însemnelor de membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, o conferinţă publică a fost ţinută de către renumitul poet şi om politic român Adrian Păunescu, originar din Basarabia.

În acest an, în cadrul şedinţei solemne, o conferinţa publică de excepţie cu genericul „Limba română este casa fiinţei noastre spirituale” a fost prezentată de către acad. Mihai Cimpoi, savant în domeniul literaturii, personalitate cu renume nu doar în spaţiul românesc, dar şi în cel universal, personalitate remarcabilă în viaţa spirituală a Republicii Moldova, om politic de o autentică probitate morală şi civică.

Acad. Mihai Cimpoi a vorbit despre Limba romană care se prezintă ca o casa a fiinţei noastre, în sensul ca noi locuim în ea şi că, aşa cum spunea Eminescu, „nu noi suntem stăpânii limbii, ci ea este stăpâna noastră”, citându-l şi pe marele filosof Martin Heidegger care spunea că „omul se poartă ca şi cum el ar fi făuritorul şi dascălul limbii, când, de fapt, ea rămâne stăpâna omului”. În acest sens, limba se prezintă ca un sanctuar, ca un templu, adică un loc de adăpost al fiinţei, limba fiind cea care ne dă noua sentimentul ca suntem un popor făuritor de istorie.

Reputatul critic şi istoric literar, eminescologul Mihai Cimpoi s-a referit si la situaţia socio-lingvistică, propunând un martiraj care să includă pe cei care au luptat, care au murit pentru limbă, care au pledat pentru adevărul ştiinţific, pentru resetarea statutului de limba oficiala care să permită limbii noastre sa fie vorbita în toate domeniile, să fie rostită corect şi să intrăm cu ea în dialogul valoric european.

Preşedintele AŞM a subliniat faptul că excepţionalul Oratio prezentat de către eminescologul basarabean, Mihai Cimpoi este similar cu testamentul spiritual a lui Grigore Vieru pentru urmaşi, intitulat „Limba Română este oastea noastră naţională”, dar şi cu discursul de anul trecut al lui Adrian Paunescu LA INTRAREA ÎN ACADEMIA MOLDOVEI, care, de asemenea, a devenit un testament al limbii române:

„Mă rog pentru voi
Şi vă rog,
Pentru numele lui Eminescu,
Să nu trădaţi limba română”.

Un alt eveniment important care a marcat Sărbătoarea Naţională Limba noastră cea română l-a constituit dezvelirea bustului marelui poetului român, Membru de Onoare al AŞM, Adrian Păunescu, instalat la iniţiativa preşedintelui AŞM, acad. Gheorghe Duca.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM