Filologii s-au întrunit în cadrul celei de-a V-a ediţii a Colocviului Internaţional „Filologia modernă. Realizări şi perspective în context european. Reprezentări identitare în discursul lingvistic şi literar actual”, care şi-a ţinut lucrările în zilele de 12-13 octombrie curent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Evenimentul a reunit personalităţi, specialişti în domeniu din Republica Moldova şi România – savanţi, cercetători ştiinţifici, doctoranzi, studenţi pentru a disocia despre identitate, formele şi manifestările identităţii în cercetarea literară şi lingvistică, dar şi pentru a discuta despre tranzitările interdisciplinare ale problemei vizate.

Genericul ediţiei curente nu este întâmplător, a ţinut să specifice în cadrul şedinţei în plen a evenimentului directorul Institutului de Filologie al AŞM, dr.hab. Vasile Bahnaru, şi asta pentru că societatea modernă trece printr-o criză identitară sub toate aspectele, aceasta fiind şi mai specifică pentru societatea basarabeană.

Vicepreşedintele AŞM, dr.hab. Mariana Şlapac a remarcat faptul că tematica ediţiei respective şi-a propus să aducă specialişti consacraţi, dar şi tineri savanţi, inclusiv doctoranzi şi studenţi la o masă de discuţii şi disocieri eficiente despre discursul identitar în ştiinţa literară şi cea lingvistică. Vicepreşedintele consideră că problema identităţii este una de stringentă actualitate, fie etnică, socială, narativă, lingvistică sau de alt gen. Domnia sa a exprimat speranţa că în cadrul acestui colocviu se vor pune în discuţie tipologii şi forme de manifestare a identităţii din perspectivă lingvistică şi literară, precum şi interdisciplinaritatea problemei vizate, întrunirile având aceeaşi periodicitate, anuală, acelaşi elan organizatoric şi de cercetare.

Acad. Mihai Cimpoi a vorbit publicului despre ideea europeană ca idee românească şi asta pentru că la ora actuală se vorbeşte tot mai mult despre un dialog valoric, iar atunci când se pune problema unei construcţii europene se vorbeşte nuanţat şi despre dialogul dintre culturi, dialogul dintre limbi. Preocupat de această idee, criticul literar, este convins că sociologii, filosofii, oamenii de cultură nu vorbesc de o dispariţie, de o contopire, ci despre un dialog pe picior de egalitate, cu accent special nu pe o Europă a statelor, ci pe o Europă a naţiunilor, or, aceasta din urmă este concepută ca o Europă a culturilor.

Dr.hab., conf. univ. Aliona Grati, director adjunct al Institutului de Filologie al AŞM a menţionat că ediţia din acest an şi-a propus spre discuţie un alt aspect al discursului lingvistic şi literar actual, titlul actualei ediţii fiind unul foarte larg. Deşi s-ar părea că noţiunea reprezentării identitare se referă doar la identitatea naţională, conceptul de identitate, susţine conferenţiarul, are foarte multe semnificaţii, este utilizat în varii ştiinţe socio-umaniste de la lingvistică, ştiinţa literară până la ştiinţele comunicării.

Şedinţa în plen a fost urmată de discuţiile în secţiuni pe literatură, lingvistică şi ştiinţe ale comunicării, prin genericul cărora organizatorii manifestării şi-au dorit o participare cât mai largă a diferitor specialişti din diferite domenii ale ştiinţelor umaniste.

Comitetul ştiinţific al Colocviului a inclus atât personalităţi notorii, cercetători celebri din Republica Moldova, cât şi din România – acad. Mihai Cimpoi, acad. Marius Sală, acad. Eugen Simion, renumitul cercetător de ştiinţe literare şi poet Alexandru Muşina şi Andrei Bodiu de la Braşov.

Toate lucrările participanţilor vor fi incluse într-un volum care apare la sfârşitul fiecărei ediţii a Colocviului Internaţional şi va fi publicat la Institutul de Filologie al AŞM.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM