„Emil Loteanu – zbuciumul chemărilor artistice” a fost genericul Conferinţei ştiinţifice ce a avut loc la 3 noiembrie curent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, cu prilejul aniversării a 75-a a regretatului om de cultură.

Manifestarea ştiinţifică a fost organizată de Institutul Patrimoniului Cultural (IPC) al AŞM, Uniunea Cineaştilor din Moldova şi a întrunit savanţi, oameni de cultură care au readus în actualitate personalitatea, talentul cu care a fost înzestrat marele cineast Emil Loteanu.

În deschiderea evenimentului, directorul IPC, Aurelian Dănilă, doctor habilitat în studiul artelor, a menţionat că acest eveniment este important nu doar pentru arta cinematografică a ţării noastre, Emil Loteanu lăsându-şi amprenta şi în cinematografia mondială.

Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a salutat frumoasa intenţie a Institutului Patrimoniului Cultural de organiza această conferinţă, consacrată cineastului, exprimând sentimentul de bucurie că Emil Loteanu - aceasta mare valoare naţională - şi-a început activitatea artistică, de creaţie anume aici, în Republica Moldova: aici s-a inspirat, aici s-a lansat ca poet, ca regizor, tot aici a descoperit şi a lansat faimoşi actori, devenind, în ultimă instanţă, o valoare pentru întreaga lume. „O personalitate devine valoare prin producţia sa, prin creaţia sa, prin talentul său, drept pentru care Emil Loteanu s-a înscris în şirul celor mai mari valori ale ţării noastre alături de alţi conaţionali care au făcut imagine republicii, a menţionat preşedintele AŞM, adăugând că numele acestui fenomen care se numeşte Emil Loteanu trebuie să rămână un nume irepetabil, inconfundabil în istoria cinematografiei Republicii Moldova”.

Acad. Mihai Cimpoi a ţinut să sublinieze că Emil Loteanu a fost poet în tot ce a făcut, indiferent dacă e vorba de poezie, filme sau proză, iar scenariile pe care le pregătea pentru filme erau, de fapt, transformate în nuvele cu un limbaj plin de cuvinte sugestive. Emil Loteanu, susţine criticul literar, aparţine unei generaţii strălucite - generaţia 60, care a impus o gândire nouă în acea perioadă, a reorientat arta spre estetic, spre frumos, venind în poezie cu o formulă foarte proaspătă, romantică, tumultoasă, adică, a făcut ca arta să fie artă, plasând-o în slujba cuvântului, imaginii, imaginii adânci, expresive. Poezia sa accentuează, sugerează, iar cei care l-au cunoscut au putut constata şi darul de recitator al maestrului, care recita într-un mod ce-i aparţinea doar lui.

„Emil Loteanu rămâne în istoria literaturii noastre şi în istoria cinematografiei, în primul rând, ca un gânditor care a pus esteticul în prim plan”, remarcă acad. Mihai Cimpoi, iar filmele sale fac parte din patrimoniul universal al valorilor cinematografice şi, bineînţeles, naţionale, el creând şi o şcoală – Şcoala Loteanu - a actorilor de la noi, cineastul impunându-se şi prin faptul că „a fost un talent care a descoperit talente” care, de fapt, nu erau actori, dar i-a făcut actori pe parcursul turnării filmelor (Maria Sagaidac, Efim Taran).

În comunicarea sa „Emil Loteanu: realitatea din perspectiva poeticului”, doctorul habilitat în studiul artelor, Ana-Maria Plămădeală, a menţionat că Loteanu se setează în ipostaza unui clasic care, vorbind prin arhetipuri ale culturii naţionale, creează opera deschisă la infinitele interpretări şi valorificări pentru orice generaţie, se înscrie perfect în timpul individual, în timpul istoric, pentru Domnia sa universul Loteanu fiind „atât de complex şi bogat”.

„Loteanu este omul care nu a făcut nici un film la comandă. A făcut ceea ce i-a dictat sufletul, inima. De aceea, aceste filme supravieţuiesc şi sunt o şcoală foarte importantă şi pentru tinerii cineaşti, începători, dar şi pentru cei care studiază filmul”, a spus cineastul Dumitru Olărescu, accentuând că distinsul maestrul s-a apropiat de personalitatea sau de fenomenul investigat cu o doză de poetic, cu o inspiraţie poetică atât de specifică şi, poate, de aceea, o bună parte din filmele regretatului regizor prezintă mare interes şi astăzi.

Despre Emil Loteanu ca patriarh al cinematografiei naţionale a ţinut să vorbească publicului Eugen Sobor, preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Moldova, care a exprimat şi câteva regrete legate de faptul că nu a putut să-l ajute pe bunul său prieten să realizeze două mari proiecte care aşa şi au rămas nerealizate.

Personalitatea lui Emil Loteanu a fost comemorată zilele acestea printr-o suită de acţiuni cultural-ştiinţifice prilejuite de cea de-a 75 aniversare de la naştere. Pe 6 noiembrie, de ziua naşterii cineastului poet, Cinematograful „Patria” a fost redenumit „Emil Loteanu”, iar în preajma scuarului cinematografului a fost inaugurat bustul lui Emil Loteanu. De asemenea, a fost lansată cartea „O viaţă cât o moarte de lungă” şi au avut loc proiecţii de filme, semnate de cineast.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM