La Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM şi-a desfăşurat recent lucrările Conferinţa ştiinţifică comemorativă „Structura şi funcţionalitatea sistemelor biologice – diversitate şi universalitate”, în cadrul căreia savanţi, discipoli, colegi i-au adus un omagiu acad. Boris Matienco - personalitate remarcabilă cunoscută în lumea ştiinţifică prin contribuţii originale de mare valoare în domeniul biologiei şi citologiei vegetale.

Participanţii la lucrările conferinţei au ţinut un moment de reculegere în memoria acad. Boris Matienco, savant care şi-a dăruit viaţa crezului său – ştiinţa, implicit, descifrării universului infrastructural al celulei vegetale.

În cadrul şedinţei în plen, un cuvânt omagial, în numele conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a rostit acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedintele AŞM, exprimând recunoştinţă celor care au organizat acest eveniment, dedicat memoriei unei personalităţi care şi-a consacrat întreaga viaţă dezvoltării ştiinţei, precum a fost acad. Boris Matienco. „Numai cunoscând istoria şi manifestând recunoştinţă faţă de cei care, prin activitatea lor au creat istoria, putem să ne consolidăm societatea şi să sperăm la un viitor demn”, a menţionat prim-vicepreşedintele AŞM, or, acad. Boris Matienco a fost printre cei care au participat la crearea istoriei ştiinţelor biologice în Moldova, prin opera sa ştiinţifică fundamentală în domeniul biologiei celulare şi tisulare.

Acad. Teodor Furdui a făcut un succint excurs al activităţii ştiinţifice, a lucrărilor marelui savant, ce dezvăluie multiple fenomene şi legităţi din domeniul biologiei, idei, ipoteze, noţiuni, care adesea „depăşesc limitele cunoaşterii mecanismelor fundamentale ale biologiei din epoca activităţii acad. Boris Matienco”. I-a rămas în memorie ca un Om al onoarei, nobleţei, competenţei, abnegaţiei, perseverenţei, generozităţii, cu ţinută verticală, ca patriot adevărat al poporului şi plaiului natal.

Cu un deosebit respect faţă de cei care activează în cadrul ştiinţelor vieţii, faţă cei care lucrează şi explorează natura vie, un cuvânt omagial a rostit m.c. Ion Tighineanu, vicepreşedintele AŞM, care a avut fericitul prilej de a interacţiona cu regretatul acad. Boris Matienco, având discuţii despre dezvoltarea microscopiei electronice, consolidarea comunităţii ştiinţifice care utilizează microscopia electronică şi tehnicile moderne. „Ne-am întâlnit la intersecţii de domenii care se numeşte într-un singur cuvânt nano – nanotehnologii, nanomateriale, viitor bazat pe nano, adică, totul ce merge spre viitor la nivel de nano”, a subliniat vicepreşedintele AŞM, exprimând deosebita plăcere de a participa la conferinţa, dedicată savantului care a dus faima ţării noastre departe de hotarele ei, având o contribuţie inestimabilă în dezvoltarea ştiinţei.

Cel care a cunoscut cel mai bine, dintre cei prezenţi, personalitatea distinsului savant Boris Matienco, a fost acad. Alexandru Ciubotaru, care a apreciat înalt iniţiativa Institutului şi Secţiei biologice de a organiza un atare eveniment. În luarea sa de cuvânt, fondatorul Grădinii Botanice (Institut) al AŞM a reiterat importanţa readucerii în actualitate a unei somităţi din tezaurul de aur al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum este acad. Boris Matienco, o personalitate academică deosebită. „Pentru mine, acad. Boris Matienco a fost şi rămâne o personalitate notorie în ştiinţele biologice, care apare ca un neclintit monolit pe drumul vieţii sale de cercetător în biologie”, şi-l aminteşte acad. Alexandru Ciubotaru, menţionând caracterul pronunţat, hărnicia nativă, permanenta căutare, înţelepciunea de pedagog, micile şi marile realizări, de care se bucura şi care îi aducea linişte sufletească.

Raluca Mihai, doctorandă la Institutul de Biologie al Academiei Române a mulţumit pentru onoarea acordată de a putea vorbi alături de mari personalităţi, oameni de ştiinţă ai Republicii Moldova, mărturisind că lucrările acad. Boris Matienco au fost o adevărată sursă de inspiraţie, un abecedar chiar pentru tema pe care şi-a ales-o la teza de doctorat, încercând să continue, e adevărat, o mică parte din munca academicianului. Cu amabilitatea audienţei a dorit să prezinte câteva dintre cuvintele coordonatoarei sale de doctorat, dr. Aurelia Brezeanu, care a avut plăcerea să-l cunoască pe distinsul savant, prin intermediul unor schimburi interacademice şi să lucreze alături de acest permanent deschizător de drumuri în domeniul său de cercetare, acad. Boris Matienco.

Prof. Nicolae Barabcar, directorul IGFP al AŞM l-a cunoscut pe acad. Boris Matienco încă în 1974, când a venit, în calitate de cercetător ştiinţific, la Institutul de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor. I-a rămas în memorie ca o personalitate cu o cultură deosebită, un volum de cunoştinţe foarte profund, având o plăcere deosebită să discute cu generaţia tânără, calităţi ce i-au adus cinste şi onoare acestui om deosebit.

Acad. Simion Toma a exprimat încrederea că prin discipolii săi, numele acad. Boris Matienco va fi menţionat încă mulţi ani şi asta pentru că îl consideră un savant enciclopedic, înzestrat cu harul omeniei, altruismului, modestiei şi respectului faţă de oameni. Va rămâne în memorie, în istoria ştiinţei, ca fondator al concepţiei şi strategiei de păstrare a producţiei mustoase agricole, lucru continuat de către fiica regretatului academician, dr.hab. prof. Eugenia Maximov, care actualmente activează în cadrul Institutuluzi Max Planck de Fiziologie Moleculară a Plantelor, Postdam-Golm, Germania.

Prezentă la eveniment, fiica academicianului a dat citire unei Adresări către participanţii la conferinţă, sosită din partea Institutului de Botanică „V.L. Komarov” din Sankt-Petersburg (Rusia), de la colegii care „s-au ridicat” împreună în ştiinţă, după care a făcut o prezentare, intitulată sugestiv „Fenomenul Boris Matienco”.

Şedinţa în plen a fost urmată de sesiunea de comunicări, care a fost structurată în patru secţiuni, vizionarea posterelor, discuţii şi totalizări. Materialele care au întrunit cerinţele şi au corespuns tematicii, vor fi publicate într-o culegere de lucrări, ediţie specială.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM