În legătură cu necesitatea evaluării situaţiei agrometeorologice critice, ce s-a creat în rezultatul aprofundării secetei pedologice şi impactul negativ asupra dezvoltării economiei ţării, Academia de Ştiinţe a Moldovei a creat o Comisie, constituită din savanţi notorii din cadrul Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii care a examinat problema în cauză. În rezultatul examinării, Comisia a întocmit un prospect de expunere a unei Note informative privind ,,Impactul catastrofal al intensificării secetei şi extinderii deşertificării asupra securităţii alimentare; măsuri de diminuare” şi a elaborat un Plan de acţiuni privind minimalizarea consecinţelor secetei în condiţiile schimbărilor climaterice globale şi degradării accelerate a solurilor pentru anii 2011-2020.

Nota informativă a fost prezentată de către acad. Serafim Andrieş, directorul Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”, în cadrul şedinţei comune a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care a avut loc la 1 decembrie curent.

În document se arată că agricultura Moldovei, din punct de vedere a condiţiilor climaterice, se află într-o zonă de risc. Factorii naturali care limitează obţinerea recoltelor înalte şi stabile sunt umiditatea (depunerile atmosferice) şi fertilitatea solului. Condiţiile agrometeorologice catastrofale create în rezultatul secetei şi starea vulnerabilă a semănăturilor de toamnă, obligă specialiştii din domeniu să informeze organele de stat despre consecinţele nefaste. Totodată, în scopul minimalizării impactului secetei asupra sectorului alimentar şi diminuării riscurilor în agricultură, membrii Comisiei au elaborat şi au propus un set de măsuri şi acţiuni concrete, unde au fost incluşi indicii de performanţă şi responsabilii pentru executare.

În contextul completării Planului de acţiuni privind diminuarea consecinţelor secetei, acad. Gheorghe Duca a readus în atenţie propunerea expusă, acum doi ani la Guvern, ce vizează eficienţa utilizării resurselor acvatice, îndeosebi, în obţinerea apei potabile şi în irigare, unde a invocat necesitatea creării a trei zone de aprovizionare cu apă – zona de nord, unde vine apa din Prut; zona de centru, utilizând apa din Nistru şi Prut şi zona de sud – apa din Dunăre. Preşedintele AŞM a precizat, de asemenea, că împreună cu Ministerul trebuie de acţionat cu maxim de eficienţă pentru ca agricultura să se dezvolte, să aibă randament şi Republica Moldova să-şi redescopere o agricultură prosperă cu care se mândrea acum câteva decenii.

De menţionat că Nota informativă, expusă în cadrul şedinţei CSŞD al AŞM, la care a participat şi ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, cu anexarea Planului de acţiuni privind minimalizarea consecinţelor secetei în condiţiile schimbărilor climaterice globale şi degradării accelerate a solurilor pentru anii 2011-2020, urmează să fie remise autorităţilor, inclusiv, Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, ministerelor de profil. Academia de Ştiinţe a Moldovei solicitată să se ia act de problematica şi aspectele expuse în Nota informativă, de acţiunile concrete propuse şi să se ia decizii adecvate în vederea diminuării consecinţelor secetei.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM