Perspectiva extinderii utlizării resurselor minerale ale RM în economia naţională

2012-01-17

Resursele minerale prezintă o parte componentă importantă a resurselor naturale, baza materială a dezvoltării oricărei ţări. Dezvoltarea continuă a bazei de materie primă minerală, utilizarea raţională şi protecţia resurselor minerale utile sunt factori, ce asigură în masură decesivă securitatea economică a statului, dezvoltarea durabilă a societăţii. Conform estimărilor specialiştilor geologi ai Institutului de Geologie şi Seismologie AŞM, în prezent există posibilităţi reale de sporire a utilizării resurselor munerale autohtone în economia Republicii Moldova. În acest context, cele mai perspective zăcăminte minerale utile sunt:

a. Zăcământul de nisip „Codreni”.
Rezervele stabilite sunt de 8332m3. Zăcămintul este amplasat în raionul Donduşeni, la 2 km de la staţia de cale ferată „Vălcineţ”. Grosimea pachetului de nisipuri este de 10 – 18 m. Co-raportul dintre grosimea nisipurilor şi rocilor acoperitoare este de 1:1,5.Conţinutul de SiO2 în nisipul brut este de 94,6%; iar a celui prelucrtat – 98,8%. Nisipurile sunt potrivite pentru producerea sticlei albe, a veselei chimice precum şi a recipienţilor albi.

b. Zăcământul de cremene „Sănătăuca 4”.
Este amplasat pe versantul stâng al r. Sănătăuca (afluent al r. Nistru), la 21 km de staţia de cale ferată „Cobâlnea”. Zăcământul este complex, de la suprafaţă spre adîncime este reprezentat prin:
1. Amestec de nisip şi prundiş. Grosimea constituie 6 – 15,5 m. Rezervele pe categorii sunt: rezerve categoria B – 312 mii m3 (rezervele estimate în conturul zăcămintului); rezerve categoria C1 – 1080,3 mii m3 (rezervele de perspectivă);
2. Tripol. Conţinutul mediu de SiO2 este 84,48%. Rezervele pe categorii sunt: rezerve categoria B – 44 mii m3; categoria C1 – 395,5 mii m3 ;
3. Calcare cremnoase. După conţinutul de SiO2/CaCO3 corespunde volostanitului. Grosimea pachetului constituie 26 – 33 m.;
4. Concreţiuni de cremene (rezultate din tripol şi calcarele cremnoase).

Pachetele 1 şi 4 pot fi utilizăte la construcţia drumurilor şi producerea betonului; pachetele 2 şi 3 -- la producerea sticlei lichide, a mortarului uşor, filtrelor, etc.

c. Ape subterane cu rodon.
Resursele hidrominerale subterane, în special apele subterane cu rodon, sunt slab valorificate în Republica Moldova. Cele mai perspective sectoare cu ape de rodon au fost depistate în raionul Soroca. În preajma localitaţii Slobozia-Vărăncău conţinutul de rodon în apele subterane este de 10-15 em/l., iar în sonda 15 conţinutul de rodon este de cca 600 – 816 em/l. Apele subterane cu rodon pot fi utilizate în tratamentul curativ sanatorial. La moment, doar sanatoriul „Bucuria” din or. Camenca utilizează aceste ape. Considerăm oportună exinderea utilizării apelor minerale cu rodon în scopuri curative.

Valorificarea zăcămintelor minerele menţionate ar spori asigurarea economiei naţionale cu materie primă autohtonă, stimula fluxul de investiţii şi crea noi locuri de muncă în Republica Moldova.

Director IGS AŞM dr.hab. V. ALCAZ
Sef. lab. dr.hab. L. ROMANOV