Comunicat de presă al AŞM

Informaţia privind finanţarea activităţilor din sfera ştiinţei şi inovării, publicată de portalul de ştiri „Unimedia” pe data de 26 ianuarie curent, nu este veridică şi reprezintă o abordare superficială şi incorectă care induce în eroare vizitatorii portalului.

Articolul care în cea mai mare parte include lista proiectelor de cercetare nu prezintă o noutate, deoarece în conformitate cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare (art. 61), proiectele din sfera ştiinţei şi inovării selectate prin concurs se publică, după aprobarea lor, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Proiectele expuse pe portal au fost publicate în ediţia specială a Monitorului încă la 24 iunie 2011, care la fel ca şi ediţiile anterioare, a fost repartizat organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, Parlamentului, Preşedinţiei, Guvernului şi ministerelor de resort, fiind accesibil pentru toţi cei interesaţi.

Cifra de 400 mil. lei cu care operează autorul informaţiei nici pe departe nu corespunde realităţii, deoarece conform Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011, cu modificările ulterioare (Legea nr. 191 din 30.09.2011, Legea nr. 224 din 25.11.11), mijloacele bugetare pentru compartimentul “Ştiinţă şi inovare” constituie doar 338,7 mil. lei, inclusiv pe componenta de bază - 282,4 mil. lei şi mijloace speciale – 56,3 mil. lei.

Mijloacele bugetare alocate au fost repartizate conform Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 2004 şi Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1018 din 28.01.2012.

Partea de cheltuieli a componentei de bază a fost distribuită conform obiectivelor principale din cadrul Direcţiilor strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010, aprobate prin Hotărîrea Parlamentului nr.160-XVI din 21 iulie 2005, aspectului organizatoric, funcţional şi economic, prioritate având cheltuielile destinate pentru finanţarea proiectelor instituţionale, programelor de stat, proiectelor de inovare şi transfer tehnologic, proiectelor pentru tinerii cercetători, procurarea utilajului ştiinţific, internaţionale, precum şi pentru pregătirea cadrelor ştiinţifice - cca 248,0 mil. lei. Celelalte cheltuieli (34,4 mil. lei) au fost orientate spre elaborarea politicii de management în sfera ştiinţei şi inovării şi serviciilor de suport pentru sfera ştiinţei şi inovării .

Concomitent, au fost aprobate cheltuielile mijloacelor speciale, acumulate în baza veniturilor de la diferite activităţi – 56,3 mil. lei, ce au fost îndreptate pentru dezvoltarea şi susţinerea procesului ştiinţific al instituţiilor publice, subordonate Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică.

Astfel, comparînd datele expuse în articol cu cele menţionate mai sus, se denotă o deviere dintre citirea şi interpretarea corectă a liniilor de buget ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, aprobate pentru anul 2011. În urma unei analize, constatăm că cuantumul de finanţare a sferei ştiinţei şi inovării din Republica Moldova pentru anul 2011 a constituit doar 0,40 % din PIB.

Menţionăm că volumul mijloacelor prevăzute în Legea bugetului (2011) pentru activităţile de cercetare-dezvoltare nu corespunde necesităţilor reale. Alocaţiile bugetare prevăzute pentru proiectele de cercetare ştiinţifică fundamentală şi de cercetare ştiinţifică aplicativă se utilizează, în special, pentru achitarea salariilor şi serviciilor comunale. Pentru a efectua cercetări ştiinţifice competitive este necesară procurarea utilajului ştiinţific modern, a reactivelor şi altor materiale, efectuarea deplasărilor pentru schimb de experienţă etc., pe cînd bugetul include în aceste scopuri sume iluzorii.

În context, menţionăm că impactul ştiinţei şi inovării poate fi semnificativ pentru dezvoltarea socio-economică a ţării numai în cazul în care finanţarea ştiinţei de la buget constituie nu mai puţin de 1% din PIB. Nu în zadar Strategia Europa 2020, care cuprinde viziunea de dezvoltare a Uniunii pentru următorul deceniu, stabileşte drept obiectiv creşterea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare pînă la 3% din PIB pînă în 2020. În condiţiile în care statul nostru a declarat integrarea în UE drept prioritate a politicii interne şi externe, obiectivul privind cota de 3% din PIB alocat cercetării trebuie să fie transpus şi în documentele naţionale de politici, care rămîn a fi nemodificate pînă în prezent. Totodată, analiza practicilor naţionale ale statelor europene în materie de finanţare a cercetării demonstrează clar poziţia ţării noastre la acest capitol. Spre exemplu, doar Institutul „Jožef Stefan” din Slovenia (850 de cercetători), a avut în 2010 un buget de 46,6 mil. de euro, dintre care 34,4 mil. din bugetul naţional. Drept confirmare serveşte şi experienţa unor ţări dezvoltate care, în pofida crizei financiare, alocă pentru dezvoltarea ştiinţei resurse financiare în volum de 2 – 4 % din PIB (Finlanda – 4,5%, Elveţia – 2,6%, Cehia – 1,6%, Ungaria – 1%, Rusia – 1 ,3%, România – 0,6%).

În ultimul timp problema privind volumul de mijloace financiare bugetare alocate de Guvern pentru sfera ştiinţei şi inovării a devenit un subiect de dezbateri la diferite niveluri: pentru unii acest volum este insuficient, pe cînd în viziunea altora nejustificat de mare.
În baza datelor statistice expuse în Raportul UNESCO, în cadrul statelor supuse analizei, situaţia Republicii Moldova poate fi comparată în raport cu cea a altor state.

Astfel, printre ţările apropiate Republicii Molodva ca număr de locuitori (3,56 mil.) pot fi numite Lituania – cu 3,28 mil. şi Slovacia – cu 5,45 mil. În acelaşi timp, prezintă interes Estonia, care are un număr de 1,34 mil. de locuitori, adică de 2,65 ori mai mic decât cel al Republicii Moldova. Analizând, însă, numărul de cercetători ştiinţifici, constatăm o situaţie interesantă: Estonia, deşi ca număr de populaţie e cu mult mai mică, numărul de cercetători ştiinţifici este mult mai mare decât cel din Republica Moldova. Dacă raportăm aceşti doi indicatori, obţinem un număr de 912 cercetători ştiinţifici pentru Republica Moldova, care revin la un milion de locuitori şi, respectiv, 2969 de cercetători pentru Estonia. Prin realizarea unui calcul al cheltuielilor efectuate de Estonia pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, estimate în milioane de dolari SUA, constatăm că aceasta consumă de 11,66 ori mai mult decât Republica Moldova, iar raportând cheltuielile respective la un cercetător ştiinţific, observăm că diferenţa e aproape de 10 ori mai mare. Astfel, pentru cei 3247 de cercetători ştiinţifici din ţara noastră se cheltuie cca de 30,72 mil. dolari SUA pe an, fiecărui cercetător revenindu-i cam 9,5 mii, pe când cei din Estonia beneficiază de 90,1 mii dolari pe an.

Deşi mijloacele bugetare alocate pentru activităţile din cadrul sferei ştiinţei şi inovării nu satisfac pe deplin necesităţile instituţiilor de cercetare, totuşi, pe parcursul anului 2011 au fost înregistrate rezultate remarcabile printre care menţionăm următoarele:

În domeniul securităţii alimentare:

În agricultura Republicii Moldova au fost implementaţi 5 hibrizi noi de porumb: Porumbeni 458, Porumbeni 459, Porumbeni 461, Porumbeni 375 şi Porumbeni 397. Din volumul total al seminţelor de porumb de circa 8 mii tone produse în 2011, hibrizilor autohtoni le revene circa 7300 tone. În premieră a fost produs hibridul de porumb Porumbeni 176, care a fost exportat în Belarus în volum de circa 1200 tone.
Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante i-au fost transmise noi soiuri de culturi: grîu de toamnă (Creator), mazăre pentru boabe (MP-12-06), floarea-soarelui (Valeria), măzăriche de primăvară (MZ-7-06), triticale (Ingen 40), grâu comun de toamnă (Moldova 79), soia (Nadejda), tomate (Mary Gratefully), Chimion, Carum carvi (Moldcarvi), mentă mentolică (Usigen), cimbru de munte (Alfa-14), 3 soiuri de plante noi furajere şi medicinale, 1 hibrid de sorg, 1 hibrid de soriz, care au manifestat o productivitate şi rezistenţă ecologică sporită în condiţiile pedoclimaterice ale Republicii Moldova.

A fost obţinut un soi nou de struguri de masă (Tudor) cu indici înalţi de calitate (mărimea bobiţei şi a strugurelui, calităţi gustative etc.) şi cu o rezistenţă înaltă la factorii nefavorabili ai mediului. Efectul economic de la implementarea soiurilor noi la 1 ha constituie cca 25-40 mii lei, iar de la implementarea clonelor asanate – cca 10-15 mii lei.

În domeniul pomiculturii au fost omologate soiurile de măr Corelita şi Coreagat, evidenţiate 9 soiuri şi 10 elite de perspectivă de cais, au fost obţinuţi pomi altoiţi pentru implementarea a 36 de soiuri pomicole noi. Au fost elaborate procedee noi de tăiere a pomilor de măr şi cais. Efectul economic de la implementarea tehnologiei de tăiere a mărului constituie circa 65-80 mii lei la ha, iar a caisului – 45-50 mii lei la ha.
În domeniul legumiculturii au fost omologate soiurile de tomate: Delicios, Tomiş şi Milenium; elaborate şi implementate tehnologii performante fără utilizarea lucrului manual la cultivarea legumelor: ceapă, cartof, ardei, tomate; evidenţiate 2 soiuri de perspectivă de ardei dulci (Toamna de aur şi Voevod), unul de ardei iute (Romano) şi unul de ardei decorativi (Decor).

Au fost testate şi omologate noi produse autohtone de combatere a dăunătorilor la plantele de cultură: Pelecol, Funecol şi Recol. Au fost reomologate şi incluse în Registrul de stat 12 preparate în baza feromonilor sexuali ai principalelor specii de insecte dăunătoare, 5 preparate baculovirale pentru combaterea insectelor dăunătoare, 4 preparate micotice pentru combaterea agenţilor patogeni şi 2 preparate bacteriene pentru combaterea putregaiurilor radiculare şi a agenţilor patogeni la plante.

În domeniul zootehniei a fost creat hibridul de ovine cu aptitudini sporite pentru carne, care depăşeşte rasa autohtonă de ovine Ţigaie la randamentul carcasei - cu 4,1%, fapt ce permite majorarea producerii cărnii cu 5-7 kg per capita, şi a profitului la creşterea ovinelor Ţigaie şi comercializarea tineretului ovin/carcaselor pentru carne cu 100-150 lei/cap. A fost creat un hibrid de iepuri pentru carne, obţinut din încrucişarea experimentală în condiţiile de producţie a fermei de iepuri din cadrul STE „Maximovca” care posedă un randament mai mare de carne comparativ cu formele parentale.

În domeniul tehnicii agricole au fost elaborate mostre de maşini, echipamente, dispozitive - 28 unităţi; au fost implementate în producţie maşini, mostre de maşini, echipamente, dispozitive – 15. Volumul comercializării producţiei tehnico-ştiinţifice constituie 30,6 mil. lei, inclusiv la export – 9,8 mil. lei. efectul economic real obţinut este de 7,8 mil. lei.

În domeniul securităţii sănătăţii:

Au fost elaborate şi implementate în medicina practică noi metode: de apreciere a concentraţiei plasmogenului în sînge pentru diagnosticarea precoce a ischemiei mezenteriale acute, care a ameliorat diagnosticul tratamentului şi a redus durata de spitalizare şi reintegrare socială a pacienţilor; de tratament a chistului sinusului maxilar, implementarea căreia a redus complicaţiile şi durata spitalizării pacienţilor cu 4-5 zile; de hemostază endoscopică a ulcerului hemoragic în ciroza hepatică decompensată, implementarea căreia a îmbunătăţit tratamentul hemoragiilor ulceroase hematogene şi a evitat intervenţiile chirurgicale complicate; de tratament al deformaţiei de valgus a porţiunii proximale a femurului, implementarea căreia a redus timpul de reabilitare şi perioada de spitalizare.

A fost elaborat şi argumentat ştiinţific un nou concept privind sănătatea psihică, ce reflectă structura complexă şi sistemele psihofiziologice, prin care se realizează sănătatea psihică şi reflectă mecanismele de constituire şi dezvoltare a sănătăţii psihice.

A fost elaborat Programul informaţional integrat „Cancer registru”, care permite analiza, evaluarea şi perfecţionarea stării serviciului oncologic în Republica Moldova, în scopul diagnosticării precoce şi tratamentului efectiv al bolnavilor de cancer.

A fost identificată o nouă sursă de obţinere şi utilizare a medicamentelor entomologice, cu proprietăţi imunomodulatoare, hepatoprotectoare şi antioxidante – Imupurin, Imuheptin, Adenoprosin, care şi-au demonstrat eficienţa în afecţiunile hepatice, stările imunodeficitare, afecţiunile prostatei (prostatită, adenom de prostată) şi s-a iniţiat fabricarea noii forme medicamentoase a preparatului Pacovirină, în capsule.

În domeniul securităţii ecologice:

A fost elaborat un nou preparat biologic antianemic complex de origine vegetală Ferribior, ce asigură normalizarea principalilor indici sangvini în anemiile provocate de factori nutriţionali şi toxici prin capacitatea de a stimula eritropoeza, trombocitopoeza, leucopoeza.
A fost elaborat Modelul numeric al teritoriului văii r. Prut ca suport digital pentru îmbunătăţirea sistemului de avertizare şi gestiune a inundaţiilor în partea stângă a bazinului râului Prut.

În domeniul ştiinţelor fizico-inginereşti şi nanotehnologiilor:

A fost elaborată tehnologia de obţinere a nanostructurilor de tipul feromagnet-supraconductor-feromagnet şi au fost confecţionate blocuri complexe triple pe bază de (Cu-Ni)/Nb/(Cu-Ni) pentru realizarea valvei de spin. Impactul socio-economic constă în posibilitatea elaborării unui dispozitiv microelectronic principial nou – valva de spin supraconductoare, destinată industriei microprocesoarelor cu viteză înaltă de lucru.

La Spitalul de Ftiziopneumologie din Vorniceni a fost testat dispozitivul de fotosanare „UVSAN” cu radiaţie fotonică, care va fi propus pentru aprobare clinică în scopul stabilizării procesului de sanare a cavităţilor în cazul tuberculozei fibro–cavitare şi, în special, în complexul de terapie la etapa de pregătire a pacientului pentru intervenţie chirurgicală.

Au fost fabricate mostre prototip noi ale traductorilor de presiune excedentară a gazelor сu semnal de ieşire unificat de tip ТР-12Е2-10 şi elaborat setul de documente normativ-tehnice, care a fost examinat şi aprobat de Comisia de Expertiză Metrologică, pentru a fi ulterior introduşi în Registrul de stat. Trei traductoare de tip TP-12-E2-10 sunt implementate la Întreprinderea SRL „Chişinău-Gaz”.

Au fost obţinute monocristale de tip spinel α-ZnAl2S4 dopate cu ioni ai metalelor de tranziţie Ti, Co şi V şi s-a stabilit starea de valenţă şi poziţia acestora în reţeaua matricei de bază. Au fost determinate tranziţiile electronice ce stau la baza proprietăţilor spectroscopice ale dopanţilor compusului α-ZnAl2S4. Rezultatele sunt importante pentru obţinerea mediilor active laser, absorbanţilor saturabili şi amplificatorilor optici.

A fost elaborat designul şi obţinuţi compuşi polimerici hibrizi cristalini în baza Zn(II) şi Cd(II) cu proprietăţi absorbante şi luminescente. Materialele anorganice-organice hibride (MOF) reprezintă materiale strategice cu proprietăţi ce le permite o utilizare extinsă atât în nanotehnologii, cât şi în alte domenii ale ştiinţei: adsorbţia, separarea, cataliza, luminescenţa, magnetismul, depozitarea şi transportul hidrogenului şi a altor gaze.

A fost elaborată şi testată în condiţii de producere industrială instalaţia cavitaţională bifrecvenţială de preparare a flotei de încleiere din amidon pentru îmbibarea urzelilor din bumbac. În procesul elaborat se exclude fierberea la temperaturi de 100-110oC şi presiuni înalte, la fel ca şi utilizarea reagenţilor chimici pentru scindarea amidonului.

În domeniul energeticii:

A fost elaborat modelul matematic şi efectuată analiza regimurilor la funcţionarea sistemului electroenergetic naţional în paralel cu sistemele electroenergetice ale Ucrainei şi României (la nivelul liniilor de tensiune înaltă). S-a demonstrat că cea mai rezonabilă soluţie privind siguranţa de alimentare şi de sporire a eficienţei energetice a funcţionării sistemului electroenergetic naţional o constituie varianta de dezvoltare a capacităţii acestuia de tranzitare pe axa Nord-Sud. Rezultatul este important pentru luarea deciziilor corecte şi argumentate de dezvoltare a sistemului electroenergetic naţional în perspectiva integrării lui regionale.

S-au obţinut date privind influenţa capacităţilor reale de producere a energiei electrice şi termice la centralele din ţară (CET-1 şi CET-2) asupra indicatorului, ce caracterizează generalizat nivelul securităţii energetice. S-a argumentat necesitatea dezvoltării capacităţilor de generare a centralelor CET-1 şi CET-2 pentru sporirea securităţii energetice a ţării. Rezultatele sunt importante pentru planificarea strategică a acţiunilor de sporire a siguranţei de alimentare cu energie a consumatorilor din ţară.

În domeniul geologiei şi seismologiei:

În rezultatul unui studiu geologo-geofizic complex al teritoriului RM au fost evidenţiate 6 structuri geologice, potrivite pentru crearea rezervoarelor de gaze naturale. Au fost evaluate proprietăţile fizice ale rocilor în limitele structurilor subterane selectate şi calculate volumele acestor structuri. Rezervoarele de gaze pot fi destinate pentru crearea stocurilor de gaze de lungă durată şi strategice, cât şi pentru reglarea variaţiilor consumului de gaze în timpul anului.

A fost elaborată o metodă nouă de evaluare a vulnerabilităţii la poluarea apelor subterane şi întocmită harta digitală de monitorizare a mineralizării apelor freatice de pe teritoriul Republicii Moldova.

În domeniul ştiinţelor matematice şi informaticii:

Utilizând polinoamele afin invariante, a fost efectuată clasificarea completă a tuturor singularităţilor finite fine pentru familia de sisteme pătratice de ecuaţii diferenţiale. Au fost depistate condiţiile necesare şi suficiente pentru coexistenţa diferitor tipuri de singularităţi fine (focar, centru, şea). Rezultatul obţinut este important pentru dezvoltarea metodelor calitative în studiul ecuaţiilor diferenţiale – metode iniţiate în Republica Moldova şi preluate de către matematicieni din Canada, Spania, China etc.

În patru instituţii medicale au fost efectuate testările clinice ale sistemului suport decizii pentru diagnosticul ultrasonografic SonaRes. Au fost elaborate şi testate principiile de evaluare a cadrelor medicale în baza cazurilor examinate şi adnotate de către medici-experţi. Au fost achiziţionate, formalizate şi stocate cunoştinţele, regulile decizionale şi contentul grafic ce ţin de domeniul examinării ecografice a căilor biliare.

În domeniul ştiinţelor economice:

A fost ajustat modelul de simulare macroeconomică la specificul economiei naţionale. Au fost elaborate scenariile de prognoză a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu (2012-2014).

A fost elaborat proiectul Concepţiei de dezvoltare clusterială a sectorului industrial al Republicii Moldova, inclus ulterior în Planul de acţiuni cu privire la implementarea Strategiei de dezvoltare a industriei pe perioada până în anul 2015.

În domeniul ştiinţelor socio-umaniste:

În premieră a fost elaborată viziunea ştiinţifică a genezei, evoluţiei şi mesajului semantic referitor la identitatea simbolurilor naţionale din Republica Moldova, publicată în volumul Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova.

A fost realizat bilanţul primei experienţe de existenţă a statalităţii moldoveneşti în cadrul sistemului sovietic (monografia RSS Moldovenească în epoca stalinistă, 1940-1953).

A fost elaborat şi integrat în cultura românească un vast depozitoriu de icoane basarabene, reflectat în volumul Icoana basarabeană din secolul al XIX-lea.

Au fost elucidate problemele stringente ale climatului lingvistic est-prutean după proclamarea independenţei Republicii Moldova (Noi şi cuvintele noastre şi Cărţile din noi). A fost valorificată ştiinţific performanţa profesională a două figuri marcante ale culturii naţionale – Mihai Volontir şi Vladimir Beşleagă în Colecţia academică ”Personalităţi notorii” (Mihai Volontir sau despre vocaţia omenescului şi Vladimir Beşleagă, omul luminat).

Centrul Media al AŞM