La 22 martie 2012, în cadrul unei şedinţe convocate de către Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a fost examinată situaţia actuală privind explorarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale în R. Moldova. În situaţia, cînd ţara noastră importă practic toate resursele energetice, iar preţurile lor au o tendinţă fermă de creştere continuă, iniţiativa Dlui Ministru poate fi calificată doar ca una foarte importantă şi susţinută de noi pe deplin. În ultimii ani, Institutul de Geologie şi Seismologie AŞM în numeroase publicaţii şi luări de cuvînt în permanenţă a atras atenţia asupra acestei probleme, menţionînd necesitatea efectuării de lucrări speciale pentru a stabili potenţialul real de hidrocarburi al Republicii Moldova. Şi în cadrul şedinţei menţionate, Institutul şi-a expus viziunea privind starea actuală şi de perspectivă în problema dată, şi, care, punctat se reduce la următoarele.

Scurt istoric al cercetărilor. Începutul cercetărilor geologice pentru hidrocarburi în Republica Moldova poate fi considerat anul 1940, cînd au fost organizate două echipe geologice (Izmail şi Cahul), care aveau ca sarcină evaluarea perspectivei zăcămintelor de carbune şi petrol în sudul Moldovei şi ariile aferente ale Ucrainei. Lucrări de amploare au derulat însa începînd cu a.1945. Într-o perioadă scurtă (1945-1955) a fost efecuat un ciclu strălucit de lucrări: cercetări geologice la scara 1: 200 000, cercetări geofizice (gravimetrie, magnetometrie, seismometrie, electrice); au fost forate 245 sonde, inclusiv sonde de referinţă de mare adîncime (Vişnevca, Sălcuţa). În a. 1953 a fost conturat prin foraje zăcămîntul de gaze Bereşti; cele cîteva sonde săpate s-au exploatat ulterior pentru necesităţi locale. In a.1957 a fost descoperit zăcămintul de petrol Văleni. În anul 1961 au intrat în foraj perimetrele Ferapontievca şi Moscovei, structurile Goteşti, Andruş, Caet şi altele, unde au fost întîlnite manifestări de hidrocarburi în Sarmaţian, Jurasic şi Paleozoic. În 1963 a fost descoperită acumularea de gaze Victorovca.

Cu mici întreruperi, lucrările pe diferite sectoare au continuat pînă în anul 1972, fără a se obţine însă alte rezultate notabile. Pînă la jumătatea anului 1966 pe întregul teritoriu al Republicii Moldova fuseseră săpate 793 sonde cu un metraj total de 482km. In a. 1972, odată cu descoperirea rezervelor enorme de petrol şi gaze în Siberia, explorările şi forajul sondelor pentru hidrocarburi în teritoriul R. Moldova au fost sistate. Ulterior, careva lucrări epizodice, pe sectoare mici, au fost efectuate de companiile REDECO, SUA şi Valiexchimp, Moldova.

Starea actuală. Aşa cum reese din cele expuse mai sus, în prezent în teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute un zacămînt de petrol (Valeni) şi două de gaz (Victorovca şi Bereşti).

Zacămîntul de petrol Văleni (r-l Cahul) este localizat in cîteva orizonturi, situate la adîncimi de 400-500 m, grosimea fiecărui orizont este de 2-4 m. Rezervele zacămîntului constituie circa 1 mln. tone, rezervele extractive – circa 300 mii tone.

Zacămîntul de gaze Victorovca (r-l Cantemir) este localizat la adîncimi de 580-605 m. Rezervele zacămîntului constituie circa 1 mlrd 200 mln. m3, rezervele extractive 350 mln. m3.

Zacămîntul de gaza Bereşti (r-l Ungheni) cantonat în calcare sarmaţiene la adîncimea 140-170m, la momentul descoperirii rezerve estimate constituiau circa 10 mln. m3.

Zacămîntele Valeni şi Victorovca în prezent se exploatează de SRL Valiexchimp în condiţii de concesiune, zacămîntul Bereşti este epuizat încă din anii 60 ai secolului trecut.

Considerente priivind perspectivele de hidrocarburi ale R. Moldova. Aruncînd o privire inapoi, apare o intrebare absolut firescă: de ce, necătînd la volumul considerabil de prospecţiuni şi lucrări de foraj, efecuate încă în perioada sovietică, alte zăcăminte de hidrocarburi n-au fost depistate? Un răspuns ar fi ca ele nu există. În acelaş timp, analiza atentă a lucrărilor precedente, efectuată de Institutului nostru, denotă următoarele:

• structura geologică a R. Moldova este una complicată, iar metodologia şi echipamentul de explorare existente in anii 50-60, aveau capacităţi limitate, comparativ cu cele din prezent;
• lucrările de foraj se aplicau masiv fară o argumentare geofizică serioasă în prealabil;
• lucrările geofizice, cît şi cele de forare-testare a sondelor s-au dovedit a fi de o calitate preponderent joasă;
• adîncimile de explorare a subsolului au fost limitate: din totalul de 793 de sonde - 83,8% au fost săpate pîna la 1000m ; 15,8% - pîna la 3000m, si doar 0,4% (3 sonde) au depăşit adincimea de 3000m. Conform concepţiei contemporane, ce ţine de structura geologică a teritoriului integrat între Carpaţi şi Marea Neagră, zăcăminte de petrol şi gaze pot fi localizate şi la adîncimi mari, 3000 - 7000 m. Acest interval de adîncimi în ţara noastră este slab studiat.

În baza celor expuse putem conclude, că existenţa în subsolul nostru a altor zăcăminte de petrol şi gaze, decît cele cunoscute deja, nu este exclusă. Alte argumente în favoarea acestei afirmaţii sunt următoarele:

• prezenţa in partea de sud a ţării a unui complex gros (~7000 m) de formaţiuni sedimentare, dovedite petrogaziere în regiuni vecine şi similare ca structură şi stratigrafie (Ucraina, Romania);
• existenţa în teritoriul R. Modova a numeroase manifestări de petrol şi gaze în formaţiuni sedimentare kainozoice, jurastice şi paleozoice, cît şi a unor acumulări dovedite (Văleni, Victorovca, Bereşti);
• prezenţa rocilor cu bune proprietăţi de rezervoar şi protecţie şi a unor capcane, capabile a acumula eventuale hidrocarburi;
• prezenta de indicatori geotermici, geochimici şi hidrogeologici, specifici zăcămintelor de petrol si gaze naturale;
• existenţa unor căi de migrare regională a hidrocarburilor (fracturi majore adinci, panta generală a bazinului).

Argumentele aduse au facut ca sectorul Depresiunii Predobrogenede pe teritoriuul Republicii Moldova sa fie iînclus de specialişti în aşa numitul bazin Nord-Pre- Nord petrogazafier.

Generalizînd cele de mai sus, putem conclude, ca perspectivele de petrol şi gaze ale Republicii Moldova la moment sunt conditionate de următoarele:

1. Valorificarea cît mai efectivă a zacămîntelor existente (Valeni şi Victorovca), pentru ce sunt necesare lucrări de cercetare suplimentară şi de explorare în ariile date in concesie;
2. Reluarea lucrărilor de explorare pe intreg teritoriul Sudului Republicii. Lucrările de explorare pot fi extinse în spaţiu la adîncimi 3-7 km, pe o suprafaţă de circa 6500km2.La adîncimi de pînă la 600 m pot fi depistate noi suprafete de interes, similare celor de la Valeni şi Victorovca. La adîncimi mai mari pot fi depistate zacămînte mai importante.
3. Lucrările de explorare sunt foarte costisitoare. Astfel, costul unui kilometru liniar de explorări seismice de tip 2D (bidimensional) este de circa 5,0-6,0 mii $ SUA, iar numărul de kilometri în cazul nostru să estimează la cîteva sute. Un kilometru patrat de prospecţiuni seismice 3D (tridimensionale) costă în jur la 15-20 mii $ SUA (se aplică local). Costul unei sonde adînci de circa 2,5-3 mii metri, în dependenţă de condiţiile geologice, poate depăşi 1,5-2 mln $ SUA, iar numărul acestor sonde pe fiecare structură va depinde de dimensiunile şi complexitatea acestora.

Ţinînd cont de costul enorm al lucrărilor de prospecţiune şi explorare (conform unor estimari nu mai puţin de 80-90 mln $ SUA) şi lipsa totală în Republica Moldova a bazei tehnice necesare, devine clar, că aceste lucrări nu pot fi efectuate cu forţe proprii. Tot odată, luînd în consideraţie caracterul riscant pentru stat al acestor activităţi (rezultat imprevizibil), este necesar de a apela la practicile mondiale. Una din ele frecvent aplicată, este anunţarea unui concurs public de oferte cu scopul de a atrage investitori privaţi, (inclusiv străini) în persoana companiilor petroliere specializate în domeniu şi bine echipate din punct de vedere tehnic. Concursul ar fi posibil de organizat pentru toata suprafaţa sudică a RM (maî la sud de linia Ungheni – Basarabeasca), ori pe 4 sectoare:

• sectorul 1 - Partea Marginală de est a Depresiunii Precarpatice;
• sectorul 2 - Zona Marginală a Platformei Moldoveneşti;
• sectorul 3 - Depresiunea Predobrogeană;
• sectorul 4 - Prutul de Jos.

Institutul de Geologie şi Seismologie AŞM, în baza materialelor şi datelor existente, poate efectua o analiză preliminară a obiectelor posibile pentru expunere la concurs public de oferte în vederea efectuării prospecţiunilor şi explorărilor în limitele fiecărui sector menţionat.

Este clar, că nu putem continua şi pe viitor importul total de resurse energetice, fară a încerca să valorificăm propriile surse, existenţa carora în subsolul nostru, dupa cum s-a menţionat, nu este exclusă.

V. Alcaz, dr. hab., director
C. Moraru, dr., şef laborator
B. Slusari dr., col. şt. coordonator