„Când vorbim despre maestrul Ion Furnică ne gândim la o epocă întreagă a dansului popular, pentru că Dumnezeu l-a trimis ca să facă ceea ce a făcut timp de peste 60 de ani, să ducă arta populară a dansului în zeci de ţări, să arate ce înseamnă un pas în dansul popular al moldovenilor, ce înseamnă o cultură din străbuni şi să ne mândrim cu ceea ce a făcut dumnealui”, a menţionat dr.hab., Aurelian Dănilă, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, în cadrul Conferinţei ştiinţifice „Ion Furnică – promotor al valorilor naţionale”, care a avut loc la 24 aprilie curent, la Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” a AŞM. Directorul Institutului a subliniat necesitatea organizării conferinţei, pentru că, potrivit Domniei sale, nu sunt atât de multe talente în acest domeniu ca Ion Furnică, prin ei având posibilitatea unică de a cunoaşte şi studia istoria plaiului nostru în domeniul dansului popular. „Ca el nu pot fi mulţi, pentru că Dumnezeu dă câte unul ca să se vadă doar cât de înaltă este măiestria unui artist într-un domeniu sau altul”, a remarcat vorbitorul, specificând că de la ei, din vârful acestor personalităţi, se vede gradul culturii noastre, care este unul destul de înalt.

Prezentă la manifestare, dr.hab. Mariana Şlapac, vicepreşedintele AŞM, a apreciat rolul colaboratorilor Institutului Patrimoniului Cultural în organizarea acestui eveniment, care va elucida mai multe aspecte din activitatea maestrului Ion Furnică. Vicepreşedintele AŞM a menţionat, de asemenea, interesul colaboratorilor care studiază arta coregrafică, maestrul Ion Furnică, devenind în acest context, obiect de studiu pentru cercetătorii instituţiei.

Dr. Tamara Macovei, cercetător ştiinţific, Secţia etnologie generală, a abordat în comunicarea sa subiectul podoabei vestimentare în dansul popular, menţionând că dansurile populare poartă croiul vestimentar care se trage de la daci. „Marama, căciula, cămaşa, fota, brâul şi opincuţele sunt cartea de vizită a dansului nostru popular, reprezentat de renumitul ansamblul „Joc” pe tot mapamondul”, a specificat cercetătorul.

„Omul care dansează este o metaforă”, a mărturisit dr. Dumitru Olărescu. Evocând personalitatea dansatorului Ion Furnică în lumina ecranului de cinema, cineastul a exprimat regretul, însă, că până acum nu este un film documentar despre dansul nostru popular.

„Este una din legendele dansului popular din Moldova”, a remarcat Antip Ţarălungă, cercetător ştiinţific la Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, preşedinte al Uniunii Coregrafilor din Republica Moldova. Făcând o retrospectivă a activităţii artistului, maestu-coregraf a relevat multitudinea de roluri interpretate, dansate, transpuse prin el însuşi şi redate publicului, pentru care era unul din cei mai iubiţi dansatori.

A venit ca dansator în ansamblul „Joc” în anul 1949, când mai puţin se vedea ritmul, dansul moldovenesc, dansul tradiţional al neamului nostru. Dansând în „Joc” 24 de ani, Ion Furnică a fost inima care a adus în scenă simţul, trăirile dansului popular, unde a redat atât de bine, tradiţia, cultura neamului, lăsând amprente de epocă ale dansului popular moldovenesc.

După ieşirea la pensie, maestrul Ion Furnică nu şi-a lăsat meseria. Având succese remarcabile în arta care l-a consacrat, şi-a continuat activitatea în calitatea de coregraf în ansamblul „Ciocârlia” de la Palatul Sindicatelor, „Tinereţea” de la Universitatea Tehnică din Moldova, „Spicuşor” de la Universitatea Agrară de Stat, liceul „Gheorghe Asachi”, unde a lucrat 10 ani profesor de coregrafie, „Mioriţa” de la Centrul de Creaţie al Copiilor din Chişinău. Datorită măiestriei, marelui suflet pe care îl pune în tot ce face, copiii au deprins de la marele maestru Ion Furnică acest frumos meşteşug al scenei, al coregrafiei.

La ora actuală maestrul este acelaşi om tânăr sau „veşnic tânăr ca o horă”, acelaşi om de suflet şi trăieşte prin feciorii săi care au dansat şi dansează şi azi, iar cea mai mare bucurie pentru dinastia Furnică este că nepotul Marian a fost selectat ca solist la Teatrul de Operă şi Balet din Viena, Austria.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM