La 26 aprilie 2012 şi-a ţinut lucrările Simpozionul ştiinţific naţional „Patrimoniul cultural material şi imaterial al Republicii Moldova. Aspecte comparative”, eveniment organizat de Centrul Studiul Artelor al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Manifestarea a avut în obiectiv problemele stringente, apărute în societatea noastră, pe parcursul ultimilor 20 de ani ce vizează distrugerea patrimoniului cultural istoric. Potrivit dr.hab. Tudor Stăvilă, genericul simpozionului a reflectat în totalitate comunicările prezentate în domeniul arhitecturii, artelor plastice, muzicologiei, cinematografiei şi teatrului, deoarece nu este vorba numai de patrimoniul material, ci şi de cel spiritual. „Trebuie să avem grijă faţă de ceea ce ne indică apartenenţa”, a subliniat Tudor Stăvilă.

În deschiderea evenimentului, dr.hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al AŞM, preşedinte al Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice, a exprimat cuvinte de apreciere organizatorilor acestei acţiuni importante, care readuce în atenţia societăţii probleme de o stringentă actualitate privind distrugerea patrimoniului istorico-arhitectural din R. Moldova şi asta pentru că starea monumentelor din ţara noastră este din ce în ce mai dezastruoasă.

În acelaşi context, vicepreşedintele AŞM a dat citire unei Scrisori deschise, adresată Preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, preşedintelui Parlamentului RM, Marian Lupu şi prim-ministrului RM, Vladimir Filat, din partea Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice pe lângă Ministerul Culturii.

Semnatarii Scrisorii deschise s-au arătat indignaţi de faptul că în Republica Moldova nu sunt respectate prevederile legislaţiei naţionale în domeniul protejării patrimoniului cultural istoric, nici obligaţiile asumate de ţara noastră prin ratificarea convenţiilor Uniunii Europene şi a altor documente internaţionale din domeniul patrimoniului cultural, iar politica de tolerare şi de nesancţionare a celor care prin acţiunile lor distrug obiectele de patrimoniu, inevitabil atrage după sine alte ilegalităţi de acest fel.

În aceste condiţii, se mai arată în adresare, patrimoniul cultural istoric al capitalei şi al ţării continuă să fie metodic distrus, aceasta în timp ce ţările din jurul nostru îşi fortifică moştenirea culturală, valorificând-o plenar în procesul dezvoltării lor durabile sociale şi economice. Membrii Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice solicită primelor persoane în stat cercetarea circumstanţelor comiterii acestor fărădelegi şi tragerea la răspundere a celor care le-au săvârşit. Textul integral al Scrisorii deschise

Participanţii la eveniment au elaborat o rezoluţie în care au exprimat preocupările specialiştilor în domeniu privind riscul pierderii nucleului istoric al capitalei, dar şi al monumentelor de arhitectură, care reprezintă patrimoniul istorico-cultural al ţării, pronunţându-se, totodată, în susţinerea Scrisorii deschise, adresată autorităţilor.

Rezoluţia va fi remisă Ministerului Culturii al R. Moldova şi Primăriei mun. Chişinău.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM