Domnului Chiril Lucinschi, Preşedinte al Comisiei pentru Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a Parlamentului Republicii Moldova
Domnului Boris Focşa, Ministrul Culturii al Republicii Moldova
Domnului Dorin Chirtoacă, Primar General al Municipiului Chişinău
 

SCRISOARE DESCHISĂ

Şcoala de Pomicultură şi Viticultură din Basarabia, 1842, demolată în 2011

Distrugerea patrimoniului istorico-arhitectural al Republicii Moldova a devenit una dintre problemele stringente cu care se confruntă astăzi societatea noastră. Pe parcursul ultimelor două decenii, conform statisticii Direcţiei Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor Istorice, doar în municipiul Chişinău au fost demolate cca 85 de monumente cu valoare naţională şi locală, fiind sfidată legislaţia naţională existentă şi toate convenţiile internaţionale ratificate de Republica Moldova în aceşti ani.

Centrul Studiul Artelor al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei a organizat la 26 aprilie a. c. Simpozionul ştiinţific naţional Patrimoniul cultural material şi imaterial al Republicii Moldova. Aspecte comparative, manifestare care a confirmat o dată în plus gradul înalt de degradare a moştenirii artistice în domeniul arhitecturii, dar şi în domeniul cinematografiei naţionale, ca parte componentă a patrimoniului spiritual. În timp ce ţările din jurul nostru îşi protejează moştenirea cultural, valorificând-o pe deplin în procesul unei dezvoltări sociale,economice durabile, patrimonial cultural-istoric al capitalei şi al ţării continuă să fie metodic distrus.

În Registrul naţional avem incluse 5206 monumente, dintre care peste 1300 sunt monumente de arhitectură ce se distrug sistematic în fiecare lună. Sunt cunoscute şi schemele frauduloase folosite de cei care demolează monumentele de arhitectură.

Un exemplu elocvent în această privinţă poate fi considerat complexul de clădiri al Şcolii de Viticultură şi Vinificaţie din strada Sarmisegetuza, nr. 48, construit în 1842, după cum figurează în registru. Agentul economic a fracţionat adresa imobilului de pe Sarmisegetuza în 48/12 şi, respectiv, actele pentru construcţia unui bloc locativ au fost eliberate pentru această adresă. Decizia Curţii Supreme de Justiţie (se anexează) a fost în favoarea celui care a distrus monumentul, pentru că adresa Sarmisegetuza 48/12 nu are statut protejat. În cazul dat, lipsa nemotivată a reprezentanţilor Primăriei şi Ministerului Culturii la procesul de judecată poate fi calificată numai ca indiferenţă sau rea voinţă.

Alt exemplu se referă la Clădirea Poştei, demolată pe 22 iunie 2011, actele fiind eliberate pe anexa clădirii din strada Varlaam, nr. 77, care nu avea statut protejat (în Registru avea statut protejat Vlaicu Pârcălab, 71). Demolările s-au făcut însă şi pe această adresă.

Cel mai recent caz de demolare a avut loc pe 7 aprilie 2012, pe str. Şciusev, nr. 67, unde se afla Casa familiei Parhomovici. Autorizaţia viza strada Şciusev nr. 67, dar cuprindea mai multe imobile din curte, fiind demolat inclusiv şi edificiul cu statut protejat.

Ne indignează faptul, că dorindu-ne o cale europeană, nu avem acelaşi nivel de cultură în respectarea prevederilor legislaţiei naționale în domeniul protejării patrimoniului cultural istoric, dar şi a obligaţiilor asumate de ţara noastră prin ratificarea convenţiilor Uniunii Europene şi a altor documente internaţionale din domeniul patrimoniului cultural. În acest context, politica de tolerare şi de nesancționare a celor, care prin acțiunile lor distrug operele de patrimoniu, atrage, inevitabil după sine alte ilegalităţi de acest fel.

Participanţii Simpozionului ştiinţific solicită reprezentanţilor Parlamentului, Guvernului şi Primăriei Municipiului Chişinău, care prin obligaţiile funcţionale sunt învestiţi să ocrotească patrimoniul moştenit, să elucideze circumstanţele comiterii acestor fărădelegi şi să urmărească sancţionarea a celor care le-au săvârșit.

Ne îngrijorează faptul că despre această moştenire, în mare parte pierdută, se aminteşte doar în perioada alegerilor, în scopul obţinerii unor dividende politice, iar după ce scopurile au fost atinse ea nu mai contează

Astfel, riscul pierderii nucleului istoric al capitalei, dar şi al multor monumente de arhitectură din Republica Moldova, care reprezintă patrimoniul istorico-cultural al ţării, este unul real şi se poate produce în cel mai scurt timp.

În acelaşi context propunem completarea şi modificarea articolelor la Codul contravențional şi penal al Republicii Moldova cu privire la contravenţiile aplicate în cazul încălcării legislaţiei în domeniul monumentelor şi urgentarea elaborării Legii monumentelor de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

Suntem solidari şi susţinem conţinutul Scrisorii deschise a Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii adresată Președinției, Parlamentului şi Guvernului, fiind conştienţi de faptul că nu suntem în drept să distrugem ceea ce noi nu am construit.

26 aprilie 2012

Din partea participanţilor la Simpozion au semnat:

Stavilă Tudor, dr. habilitat în studiul artelor,. prof., Laureat al Premiului Naţional în domeniul Artei, director al Centrului Studiul Artelor
Ghilaş Victor, dr. în studiul artelor, conf., Laureat al Premiului AŞM, secretar ştiinţific al Secţiei de Ştiinţe socio-umanistice a AŞM
Tabac Silviu, dr. în istorie, conf., Laureat al Premiului AŞM, vice-director al IPC al AŞM
Plămădeală Ana-Maria, dr. habilitat în studiul artelor, conf., Om Emerit, cercetător ştiinţific principal
Dumitru Olărescu, dr. în studiul artelor, conf., Laureat al Premiului Naţional în domeniul Artei, Maestru în Artă, cercetător ştiinţific coordonator
Nesterov Tamara, dr. în studiul artelor, conf., Laureat al Premiului AŞM, cercetător ştiinţific coordonator
Tipa Violeta, dr. în studiul artelor, preşedinte al Comitetului sindical al IPC al AŞM, cercetător ştiinţific coordonator
Coroliov Elfrida, dr. în studiul artelor, conf., Om Emerit, cercetător ştiinţific coordonator
Chiseliţă Vasile, dr. în studiul artelor, cercetător ştiinţific coordonator
Nagacevschi Elena, dr. în studiul artelor, cercetător ştiinţific coordonator
Toma Ludmila, dr. în studiul artelor, conf., Om Emerit, cercetător ştiinţific coordonator
Rotaru Parascovia, dr. în studiul artelor, cercetător ştiinţific coordonator
Marian Ana, dr. în studiul artelor, cercetător ştiinţific coordonator
Khalil-Butucioc Dorina, cercetător ştiinţific
Aga Nicolae, cercetător ştiinţific
Procop Natalia, cercetător ştiinţific
Ceastina Alla, cercetător ştiinţific stagiar
Prodan Alexandru, cercetător ştiinţific stagiar
Tronciu Sergiu, doctorand
Ciobanu Iraida, doctorand
Oleinic Svetlana, doctorand
Raşchitor Tatiana, doctorand
Podlesnaia Natalia, doctorand