„Basarabia - 1812. Problemă naţională, implicaţii internaţionale” - acesta este genericul conferinţei ştiinţifice internaţionale care şi-a ţinut lucrările în zilele de 14-16 mai curent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău şi la Iaşi, România. Evenimentul se înscrie în şirul acţiunilor privind consemnarea celor 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti între Rusia şi Poarta Otomană, în urma căruia partea Moldovei de la Est de Prut (numită convenţional Basarabia) a fost anexată la Imperiul Rus.

Evenimentul ştiinţific este organizat sub egida Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Academiei Române şi întruneşte istorici din peste 10 ţări, precum: România, Rusia, Polonia, Ucraina, Italia, Turcia, Austria, Letonia, Finlanda, Lituania şi Republica Moldova. O contribuţie substanţială în organizarea evenimentului au avut-o Institutul Cultural Român din Chişinău „Mihai Eminescu”, Departamentul Românilor de Pretutindeni şi Antena din Chişinău a Agenţiei Universitare pentru Francofonie.

La 14 mai 2012 a avut loc deschiderea festivă a conferinţei, la care au participat institutele organizatoare, membri ai AŞM, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, corpului diplomatic, mediului universitar, alte persoane interesate.

Manifestarea ştiinţifică a fost inaugurată de către directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, dr. Gheorghe Cojocaru, care a adresat un mesaj de bun venit participanţilor şi invitaţilor la această dezbatere academică, mulţumind tuturor pentru bunăvoinţă şi implicare. Domnia sa a menţionat, de asemenea, onoarea, dar şi responsabilitatea de a organiza o conferinţă ştiinţifică de atare amplitudine academica internaţională, exprimând pe această cale, gratitudine autorităţilor de vârf pentru întreg sprijinul acordat la organizarea conferinţei.

Dr. Gheorghe Cojocaru a subliniat că acest eveniment ştiinţific de amploare, are ca obiectiv reconstituirea şi aprecierea academică, în baza surselor documentare, a tuturor circumstanţelor de ordin istoric, politic, juridic, social, cultural ale anexării Basarabiei la Imperiul Rus la 1812, precum şi interpretarea de o manieră convingătoare a evoluţiei istorice a acestui spaţiu, dând asigurări că fiecare participant, indiferent de punctul de vedere academic expus, va avea condiţii libere şi şanse egale de exprimare.

Un cuvânt de salut participanţilor la eveniment a adresat preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, care a exprimat speranţa ca această întrunire academică va aborda critic cel mai controversat şi important eveniment istoric al poporului nostru – Tratatul de la Bucureşti din 1812, pentru a avea o mai bună cunoaştere şi percepere a locului nostru în istorie şi în lume.

În discursul său, preşedintele AŞM a pus câteva accente care vorbesc despre destinul nostru, venind în acest sens cu un exemplu, expus de marele istoric englez, Eric Hobsbawm, care a ridicat întrebarea: de ce Albania nu este la fel de bogată ca Elveţia? Concluzia unanimă la care s-a ajuns a fost că Albania şi Elveţia s-au dezvoltat în contexte foarte diferite: una dintre ele a avut o poziţie centrală, în Europa Occidentală, în timp ce cealaltă s-a aflat la periferia unei regiuni înapoiate, apropo, la fel ca şi Moldova.

La o distanţă de două secole de la semnarea şi punerea în aplicare a Tratatului de Pace de la Bucureşti, evenimentul în cauză pentru prima dată va fi analizat prin prisma raportului fluctuant dintre factorii de natură obiectivă şi subiectivă, respectiv dintre hazardul istoriei şi caracterul obiectiv al procesului istoric. „Rămâne un adevăr incontestabil teza privind caracterul polivalent, multidimensional şi multiaspectual al procesului istoric şi este de datoria istoricilor de profesie de a găsi şi de a da o apreciere cât mai aproape de adevăr variantei concrete în care acesta evoluează”, a specificat acad. Gheorghe Duca.

Vorbind despre frumoasa lecţie de istorie adusa la zi de către acad. Gheorghe Duca, acad. Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române a ţinut să sublinieze că acesta este un moment de bilanţ de mare însemnătate, realizat de oameni de ştiinţă, dar şi de oameni care îşi iubesc spatiile în care s-au născut şi în care vieţuiesc, motiv pentru care Academia Română si Academia de Ştiinţe a Moldovei s-au implicat responsabil în organizarea acestei sesiuni ştiinţifice şi nu politice, la Chişinău si Iaşi, în care „cu obiectivitate, seninătate şi putere de discernământ sa fie analizate multiplele aspecte ale proceselor noastre de vieţuire din ultimele veacuri într-un context internaţional complex după ce jocurile istoriei ne-au despărţit, transformând Prutul în nefiresc hotar despărţitor”.

Dr. Constantin Tănase, co-preşedinte al Asociaţiei cultural-spirituale pentru cunoaştere şi comunicare, directorul Cotidianului „Timpul” a punctat câteva aspecte plăcute şi luminoase în legătură cu această importantă manifestare știinţifică, menţionând satisfacţia de a redescoperi, pe parcursul unui an, de când a fost lansată ideea organizării acţiunii, a unei echipe de istorici foarte talentaţi şi profesionişti care, în această perioadă au scris atât de mult şi atât de bine, încât foarte multe lucruri care nu s-au ştiut niciodată au pătruns în casa consumatorilor simpli de informaţie din Republica Moldova. Domnia sa consideră că meritul le aparţine pe deplin şi că roadele acestei conferinţe trebuie să ajungă nu numai în casa tuturor românilor, indiferent de frontierele cărui stat locuiesc, „dar să ajungă şi la urechea Europei care are nevoie de datele acestei conferinţe”. Jurnalistul a remarcat, de asemenea, că în persoana preşedintelui AŞM, comunitatea ştiinţifică a ştiut să se ridice peste conjunctura politică de moment şi să se plaseze pe poziţia servirii interesului ştiinţific, exprimând speranţa ca lucrările conferinţei să aducă nu doar o anumită satisfacţie ştiinţifică, dar şi una morală.

Dr. Petre Guran s-a declarat onorat de a vorbi în cadrul acestui for ştiinţific în calitatea sa instituţională de director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, dar si în calitatea sa de istoric. Gândul Domniei sale a fost de a nu privi 16 mai 2012 ca pe o dată aniversară. „Celebrăm nu data de 16 mai, ci libertatea de a dezbate acest subiect istoric din orizonturi ştiinţifice foarte diferite, graţie participanţilor din peste 10 ţări cu orizonturi lingvistice şi culturale diferite”, a remarcat Petre Guran, cu specificaţia că „prin acest 14 mai 2012, noi marcam o dată a libertăţii de reflexie istorică”.

Partea festivă a Conferinţei a fost urmată de comunicări în plen, ţinute de istorici din Chişinău, Iaşi, Moscova, Veneția, Bucureşti, Riga. Au fost atinse probleme sensibile ce ţin de momentul anului 1812 şi de transformările ce au avut loc în primele decenii care au urmat acestui act. Dincolo de diversitatea de opinii şi perspective care există asupra acestui subiect, în special în ce priveşte istoriografiile română şi rusă, lucrările au decurs într-o atmosferă academică de sobrietate şi contribuire la aprofundarea dialogului dintre cele două istoriografii şi apropierea acestora, calea academică fiind cea mai indicată în vederea depăşirii diferenţelor de perspectivă.

După încheierea lucrărilor la Chişinău, acestea vor continua pe două secţiuni la Iaşi, in vechea capitală a Moldovei, în ziua de 16 mai 2012, astfel încât, cele două maluri ale Prutului, despărţite unul de altul exact 200 de ani în urmă sa se regăsească firesc într-o atmosfera deschisă şi în contextul larg al spaţiului general romanesc şi european.

Proiectul acestei manifestări internaţionale de amploare este o realizare comună a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Academiei Române, organizatori fiind Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Antena din Chișinău a Agenției Universitare pentru Francofonie.

 Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM