Primadona Operei Naţionale, omul de cultură, Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cea care a fost Maria BIEȘU s-a stins din viaţă după o lungă şi grea suferinţă. Odată cu aceasta, cultura şi spiritualitatea naţională a suferit o pierdere irecuperabilă, o figură exponenţială, un pilon de rezistenţă al vieţii artistice din ţara noastră.

Timp de peste jumătate de secol, MAREA ARTISTĂ a fost una dintre personalităţile care, prin contribuţiile sale de complexă şi excepţională semnificaţie în domeniul artei muzicale, a oferit modele interpretative de cea mai înaltă probă, înscriind astfel numele său cu litere verzale în panteonul culturii naţionale şi universale. A fost un etalon de dăruire şi de fidelitate totală domeniilor Euterpei şi aşa va rămâne în memoria contemporanilor şi a viitoarelor generaţii.

Născută la 3 august 1935 în comuna Volintiri, azi raionul Ştefan Vodă, Maria Bieşu a absolvit Conservatorul de Stat din Chişinău în 1961 cu Susana Zarifian (canto), debutând pe scena Operei din Chişinău cu rolul Floria din Tosca de Giacomo Puccini. A urmat mai apoi un stagiu de perfecţionare profesională la Teatro alla Scala din Milano (1965-1967) cu profesorul Enrico Piazza (canto, operă). Concomitent, a activat în calitate de profesor de canto la Conservatorul ”Gavriil Musicescu” (din 1980) şi profesor universitar (din 1987). Pe parcursul vieţii a avut o carieră artistică fulminantă cu participarea la numeroase concursuri internaţionale, ea fiind deţinătoarea mai multor premii ale acestor competiţii de măiestrie artistică. Totuşi, când se întreprinde o apreciere a valorii artei interpretative a Mariei Bieşu, gândul se îndreaptă involuntar spre anul 1967, spre Japonia, spre concursul Internaţional Madame Butterfly, la care tocmai cu acest rol, Cio-Cio-san, tânăra interpretă moldoveancă avea să păşească triumfător în lumea muzicii universale. Devenită o soprană de talie internaţională, ea a fost mereu aşteptată pe cele mai pretenţioase şi prestigioase scene lirice ale lumii – Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Islanda, Israel, Italia, Japonia, Jugoslavia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, SUA, Ucraina, Ungaria, URSS ş.a. În aşa fel, marea noastră cântăreaţă şi-a asumat şi rolul de ambasador cultural al ţării, reprezentând cu strălucire pe toate meridianele un popor înzestrat şi muncitor, cu un simţ muzical aparte şi cu mare deschidere spre frumos. Pe această cale a creat circa 30 de roluri în spectacolele din opera clasică şi contemporană naţională, italiană şi rusă, a evoluat în memorabile concerte camerale şi vocal-simfonice, s-a produs în filme muzicale, a realizat numeroase înregistrări. O regăsim pe Maria Bieşu şi printre membrii juriilor internaţionale la diverse festivaluri şi concursuri ale vocaliştilor, dar şi printre vedetele solicitate să susţină cursuri de Master-Klass în ţări precum Japonia, China, Austria, Turcia.

Maria Bieşu este deţinătoarea unui număr impresionant de distincţii şi titluri onorifice, toate în ansamblu venind să confirme aprecierea activităţii prodigioase în domeniul artei muzicale. Fără a da lista integrală a acestora, este firesc însă să insistăm asupra unuia dintre titluri: Maria Bieşu a fost Membru de Onoare al AŞM, fapt care ne-a onorat şi, totodată, ne-a umplut de mândrie.

Numele Domniei Sale este legat de constituirea Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, preşedinţia căreia a preluat-o începând cu anul 1987 şi a deţinut-o până în ultimele clipe ale vieţii. În fine, graţie tenacităţii care a caracterizat-o mereu, reuşeşte în anul 1990 să inaugureze Festivalul Internaţional de operă Invită Maria Bieşu, eveniment care a adunat personalităţi notorii ale artei lirice contemporane.

În aceste clipe dificile, gândurile noastre sunt alături de rudele şi prietenii Mariei Bieşu. La hotarul trecerii în eternitate, avem convingerea că nu doar tristeţea despărţirii trebuie să persiste în sentimentele noastre. Avem datoria să-i mulţumim cu profundă recunoştinţă Mariei Bieşu pentru tot ce a reprezentat, pentru tot ce a realizat, pentru tot ce ne lasă ca moştenire în tezaurul cultural naţional şi universal.
Fie-i amintirea luminoasă, iar trecerea la veşnicie să-i fie răsplătită de linişte şi însoţită de muzica îngerilor.

Acad. Gh. Duca, acad. T. Furdui, m. c. I. Tighineanu, dr. hab. M. Şlapac, dr. hab. I. Guceac, G. Sainciuc, I. Ungureanu, V. Volontir, dr. hab. A. Dănilă, dr. V. Ghilaş, acad. I. Ababii, acad. V. Anestiadi, acad. M. Bologa, acad. I. Bostan, acad. M. Cimpoi, acad. H. Corbu, acad. E. Doga, acad. M. Dolgan, acad. I. Druţă, acad. A. Eşanu, acad. B. Gaina, acad. Gh. Ghidirim, E. Gudumac, acad. D. Matcovschi, acad. A. Roşca, acad. Gh. Rusnac, acad. Gh. Ţîbîrnă, acad. P. Vlad, m. c. G. Belostecinic, m. c. N. Bileţchi, m. c. A. Ciobanu, m. c. I. Dediu, m. c. D. Dragnev, m. c. M. Duca, m. c. S. Groppa, m. c. Gh. Mustea, m. c. V. Pasat, m.c. A. Timuş, dr. V. Melnic.