Academicianul Ion POPUŞOI
(6 ianuarie 1924, Chişinău – 24 mai 2012, Chişinău)

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei aduce la cunoştinţa comunităţii ştiinţifice şi civile, că la 24 mai 2012, după o grea suferinţă, a trecut în lumea celor drepţi doctorul habilitat în ştiinţe biologice (1964), profesorul universitar (1971), membrul corespondent (1965) şi membrul titular (1972) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, distins savant în micologie, fitopatologie, virusologie şi protecţia biologică a plantelor, academicianul Ion POPUŞOI, Consultant al Institutului de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

După absolvirea Facultăţii de Pomicultură şi Viticultură a Institutului Agricol din Chişinău (1949) şi doctoranturii la Universitatea de Stat din Chişinău (1953), a lucrat lector superior la Universitatea de Stat din Chişinău (1953-1958), apoi cercetător ştiinţific superior al Filialei Moldoveneşti a A.Ş. a U.R.S.S. (1958–1960), şef de laborator (1961–1964) şi director (1964–1970) al Institutului de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor al A.Ş.M. În perioada 1970–1974 conduce Secţia de Microbiologie a A.Ş.M., între 1971 şi 1974 a fost academician-coordonator al Secţiei de Ştiinţe Biologice şi Chimice a A.Ş.M. Un timp activează în cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole a U.R.S.S., fiind director al Institutului Unional de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Metodelor Biologice de Protecţie a Plantelor (1974–1980). Ulterior, devine şef al Laboratorului de Fiziologie Patologică a Plantelor al Institutului de Fiziologie a Plantelor al A.Ş.M. (1980–1992), director al Institutului de Protecţie Biologică a Plantelor al A.Ş.M. (1992–1996), şef de laborator, consultant (1993–2012) şi director (2003–2006) al Institutului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor.

Este fondatorul şcolii ştiinţifice de micologie şi fitopatologie din Republica Moldova. În cercetările sale ştiinţifice este preocupat de elaborarea metodelor chimice, biologice şi de protecţie integrată a culturilor agricole (cerealiere, tehnice, legumicole, pomicole ş.a.). Efectuează studii valoroase în domeniul micologiei şi fitopatologiei, identificând cca 5 000 de specii de ciuperci, evidenţiind principalele boli criptogamice ale culturilor agricole; modul de depistare a lor, patogeneza bolilor micotice, bacteriene şi virale şi măsurile de combatere a acestora la viţa-de-vie, la culturile pomicole şi la cele de câmp; modul de izolare şi identificare a speciilor şi tulpinilor de ciuperci; elaborarea în baza lor a noi preparate biologice (ver-ticilina, tricodermina, nematofagina, cuaterina, gleosporina) pentru combaterea anumitor dăunători şi boli; elaborarea metodelor de păstrare de lungă durată a fructelor şi strugurilor ş.a.

Rezultatele investigaţiilor sunt expuse în peste 450 de lucrări ştiinţifice, in-clusiv 14 monografii, dintre care: Болезни усыхания косточковых плодовых деревьеввСССР (1970); Микофлора плодовых деревьевСССР (1971); Грибные болезни сельскохозяйственных культур (1979, în colab.); Микофлора виноградной лозы вМолдавии (1983, în colab.); Микозы виноградной лозы, мировая сводка (1989, în colab.); Микофлора и грибные болезни основных овощных культур Молдовы (1991, în colab.); Несовершенные грибы на древесных и кустарниковых породах (1992, în colab.); Указатель грибов-патогенов сельскохозяйственных культур Молдовы (1992, în colab.); Лежкоспособность плодов и факторы, снижающие их потери при длительном хранении (1993, în colab.) ş.a.

A deţinut 4 brevete de invenţie. A fost preşedinte al Consiliului ştiinţific specializat pentru susţinerea tezelor de doctor şi de doctor habilitat la specialitatea „Protecţia plantelor” (1992–1996; 2003–2006).

A pregătit 22 de doctori şi 1 doctor habilitat în ştiinţe biologice.

A participat la numeroase simpozioane şi congrese ştiinţifice internaţionale, inclusiv în SUA, Germania, Ungaria, Armenia, Polonia, Bulgaria, Iugoslavia, Franţa, România. A fost preşe¬dinte al Comisiei unionale de cercetări ştiinţifice a trahomicozelor plantelor agricole, reprezentant al U.R.S.S. în Grupul internaţional din Paris pentru studierea apoplexiei la sâmburoase.

I s-a conferit titlul de „Om Emerit”, a fost decorat cu „Ordinul Republicii”, cu Medalia „D. Cantemir”, cu Medalia de Aur a Republicii Islamice Iran, cu Diploma de Recunoştinţă a Societăţii Internaţionale de Horticultură din Haga.

În aceste momente cernite exprimăm cele mai sincere sentimente de compasiune familiei rudelor, prietenilor şi colegilor răposatului.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în lumea celor drepţi!

Nicolae TIMOFTI, Marian LUPU, Vlad FILAT, acad. Gheorghe DUCA, prof. Vasile BUMACOV, Mircea SNEGUR, Vladimir VORONIN, acad. Teodor FURDUI, m.cor. Ion TIGHINEANU, dr.hab. Mariana ŞLAPAC, dr. hab. Ion GUCEAC, acad. Boris GAINA, acad. Andrei URSU, acad. Vasile MICU, acad. Serafim ANDRIEŞ, acad. Mihail LUPAŞCU, acad. Simion TOMA, acad. Gheorghe GHIDIRIM, acad. Haralambie CORBU, m.cor. Stanislav GROPPA, m.c. Ion DEDIU, m.c. Vasile ŞALARU, m.c. Gheorghe CIMPOIEŞ, dr. hab. Leonid VOLOŞCIUC.

Ceremonia de rămas bun va avea loc luni, 28 mai 2012, între orele 9:30-11:00, în blocul Academiei de Ştiinţe a Moldovei din Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1.

Mitingul de doliu se va desfăşura cu începere de la ora 10:00.