Pe 18 iunie, în Republica Moldova este marcată, deja al doilea an, Ziua istoricului, sărbătoare instituită prin decizia Guvernului Republicii Moldova nr. 427 din 10 iunie 2011, în semn de prețuire a aportului comunității istoricilor la promovarea adevărului istoric și a valorilor democratice. Cu acest prilej, la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie a Moldovei a avut loc o şedinţă festivă, dedicată sărbătorii profesionale a istoricilor, care a întrunit distinşi savanţi din domeniu, oameni de cultură din ţară.

În deschiderea evenimentului, un mesaj de felicitare tuturor celor împătimiţi de istorie a adresat dr.hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al AŞM. Având ca domeniul de cercetare istoria arhitecturii, vicepreşedintele AŞM a remarcat că întotdeauna se simte foarte bine între istorici, muzeografi, arheologi şi cunoaşte îndeaproape efortul muncii, pasiunii manifestată de toţi acei care astăzi îşi marchează această onorată sărbătoare profesională. Vicepreşedintele AŞM le-a dorit istoricilor realizări frumoase şi în continuare, dorindu-le să le fie respectată opinia, chiar dacă şi contradictorie, să aducă în prim plan adevărul ştiinţific. Domnia sa a subliniat că Academia de Ştiinţe a Moldovei se mândreşte cu savanţii din domeniu care au adus un plus de valoare imaginii instituţiei academice prin lucrările şi proiectele fundamentale realizate până la ora actuală. Astfel, a fost menţionat distinsul savant, acad. Andrei Eşanu care a fost coordonatorul proiectului „Dinastia Cantemireştilor”, actualmente fiind coordonatorul unui alt proiect de excepţie - „ Mănăstirile Moldovei”; m.c. Valeriu Pasat care a reuşit în ultimii ani să vină cu mai multe lucrări inedite, unele din ele fiind traduse şi în alte limbi, m.c. Demir Dragnev, dr. Gheorghe Cojocaru etc.

Prezent la manifestare, ministrul Educaţiei, Mihai Şleahtiţchi a constatat cu satisfacţie că acum un an, în calitate de membru al Guvernului, a votat un document foarte important – instituirea prin decizie guvernamentală a unei sărbători profesionale - Ziua istoricului. Ministrul consideră istoria foarte importantă pentru destinele neamului nostru, pentru învăţământ, iar dacă vorbim despre şcoală trebuie să pornim de la premisa că aceasta trebuie să formeze mai întâi de toate caractere, să creeze premise necesare formării spiritului civic, or, cu cât mai puternică este substanţa identitară, cu atât este mai mare probabilitatea că vei avea caractere, că vei avea adevăraţi patrioţi, oameni devotaţi ţării, adevăraţi luptători pentru viitorul ei prosper, iar când vorbeşti despre acestea, evident ajungi la componenta care se numeşte istorie. „Este important să avem această zi pentru a vorbi despre substanţa identitară, despre căile de soluţionare a problemei identitare şi despre rolul deosebit care le revine istoricilor, fie că sunt angajaţi în cercetare sau în predare”, a remarcat oficialul. Ministrul crede cu tărie că având asemenea istorici, există şanse reale de a educa tagme, generaţii întregi de istorici adevăraţi, cu o pregătire fundamentală care să poată oferi o dimensiune clară dialectică asupra fenomenului istoric şi asta pentru că istoricul nu este un simplu purtător de cunoştinţe istorice, un foarte bun tălmăcitor al faptelor sau fenomenului istoric, el este şi un mare psiholog, prin definiţie antropolog, sociolog, gânditor, doar întrunind aceste dimensiuni el poate oferi o dimensiune clară dialectică asupra fenomenului istoric.

În intervenţia sa, directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, dr. Gheorghe Cojocaru a ţinut să remarce organizarea şi desfăşurarea unui eveniment de importanţă epocală, consemnat cu forţele IISD al AȘM, ce a vizat cei 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, institutul având onoarea şi responsabilitatea de a organiza o conferinţă ştiinţifică internaţională, la care au participat oameni de ştiinţă, personalităţi notorii ale ştiinţei istorice din zece ţări. La conferinţă au avut loc discuţii ştiinţifice pertinente, au răsunat puncte de vedere diferite, în contradictoriu, dar care au adus noi informaţii, au punctat o serie de noi abordări în ceea ce priveşte destinul nostru în ultimii 200 de ani. Directorul a remarcat cu plăcere faptul că pentru prima dată în istoria Republicii Moldova o mare conferinţă ştiinţifică s-a desfăşurat sub egida Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Academiei Române, ceea ce a oferit posibilitatea de a stabili relaţii strânse de colaborare cu colegii de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi din alte ţări europene.

Dr. Gheorghe Cojocaru a evidenţiat în luarea sa de cuvânt nu doar succesele pe care le înregistrează cei pasionaţi de istorie. Domnia sa a abordat şi o serie de probleme cu care se confruntă istoricii în activitatea sa, fie în şcoală, fie în instituţiile de cercetare. Astfel, Domnia sa a lansat un apel de a avea în timpul imediat următor discuţii consacrate problemelor cercetării istorice, problemelor cu care se confruntă pedagogii, fiind necesar a pune în discuţii şi calitatea manualelor de istorie pentru că, susţine istoricul, lumea este în continuă mişcare, ştiinţa se dezvoltă şi istoricii trebuie să fie în pas cu ultimele realizări în domeniul cercetării şi învăţământului istoric. Şi pentru că astăzi cercetarea istorică se confruntă cu mari dileme, savantul a susţinut că este necesar de a avea un raport naţional asupra stadiului actual și a perspectivelor de viitor a cercetărilor în domeniul istoriei, Domnia sa considerând că este de datoria istoricilor de a organiza discuţii publice şi a efectua o analiză aprofundată a cercetărilor şi a perspectivei ştiinţei istorice, chemând la coeziune şi participarea la acest proiect a tuturor istoricilor atât din spaţiul de cercetare, cât şi din cadrul universitar.

Un mesaj de felicitare de Ziua profesională a adresat colegilor istorici m.c. Valeriu Pasat, dorindu-le celor care preţuiesc istoria multă sănătate şi noi împliniri, un dialog viu şi continuu cu societatea care încă nu şi-a pierdut încrederea în stâlpii spiritualităţii. În luarea sa cuvânt, istoricul a abordat un aspect ce vizează starea deplorabilă în care se află bibliotecile din ţară, la compartimentul literatură în limba populaţiei majoritate şi, în mod special - a literaturii istorice. Cu ocazia Zilei profesionale a istoricului, m.c. Valeriu Pasat, preocupat nu doar de soarta de viitor a cercetărilor istorice în general, dar şi de posibilitatea tuturor celor interesaţi să-si formeze o opinie personală asupra multor probleme din istoria ţării a făcut o donaţie de carte istorică bibliotecilor republicii, constituita din volume de documente culese din mai multe arhive. Astfel, savantul nu propune o idee deja formată, ci oferă posibilitatea cititorului sa însumeze anumite concluzii independente, având la îndemână instrumentul cel mai important - documentul. Donaţia este alcătuită din lucrări, scrise, elaborate şi îngrijite în perioada ultimilor 20 ani, acestea beneficiind de aprecieri în presa republicană, dar şi departe de hotarele republicii. Lucrările vizează, cu precădere, istoria noastră contemporană, procesul de sovietizare a Moldovei şi consecinţele ei, în general, dramatice, tragice, dar în esenţă „sunt nişte păstrătoare ale memoriei colective, ale memoriei poporului nostru”.

Mesaje de felicitare au adresat dr.hab. Gheorghe Positcă, viceministru al Culturii, dr. Gheorghe Negru, preşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, prof. Ion Negrei, dr. Elena Postică, vicedirector al MNAIM, dr. Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie, USM, dr. Ludmila Coadă, decanul Facultăţii de Istorie şi Relaţii Internaţionale, ULIM etc.

Şedinţa festivă dedicată Zilei profesionale a istoricului a fost însoţită de un program cultural, de donaţii de carte şi reviste. Din partea Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova au fost înmânate Diplome de Merit pentru contribuţii deosebite la promovarea istoriei şi a valorilor culturale româneşti celor care s-au remarcat prin muncă asiduă în slujba Zeiţei Clio.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM